Sistemul bancar din România a înregistrat în luna iulie un excedent de lichiditate de peste 9,3 miliarde de lei, după două luni consecutive în care băncile au avut nevoie de finanțare suplimentară de la Banca Națională a României (BNR).
Evoluția marchează o schimbare de trend față de luna iunie, când media zilnică indica un deficit de 4,5 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o mișcare pozitivă de 13,8 miliarde de lei într-o singură lună.
Datele BNR arată că, în paralel, dobânzile interbancare au scăzut, dar rămân peste nivelul înregistrat în aprilie.
Băncile nu mai depind de finanțarea BNR
După două luni tensionate, băncile nu au mai apelat în iulie la finanțări masive din partea BNR. Volumul tranzacțiilor repo a scăzut la 290 de milioane de lei, comparativ cu 6,2 miliarde în mai și 8,4 miliarde în iunie.
Situația a fost diferită în primăvară. În mai, în contextul alegerilor prezidențiale, lichiditatea s-a deteriorat abrupt, pe fondul ieșirilor de capital și al intervențiilor BNR pentru stabilizarea cursului.
De la un excedent de 27,3 miliarde de lei în aprilie, sistemul bancar a ajuns la un excedent aproape nul, de 0,5 miliarde, iar în iunie a intrat chiar pe deficit.
Intervențiile BNR și impactul asupra lichidității
Potrivit estimărilor Erste, BNR ar fi intervenit pe piața valutară în luna mai cu aproximativ 6 miliarde de euro. Măsura a fost menită să limiteze deprecierea leului, însă a atras după sine o scădere accentuată a lichidității în lei.
Mecanismul este simplu: atunci când BNR vinde valută, leii sunt retrași din piață, reducând resursele disponibile pentru bănci.
Totuși, rezervele valutare ale României și-au revenit rapid. Dacă în mai acestea au scăzut cu 6,7 miliarde de euro, în iunie au crescut cu 2,6 miliarde, iar în iulie cu încă 4,9 miliarde, ajungând la 63,2 miliarde de euro.
Rolul Trezoreriei și intrările de fonduri externe
Creșterea lichidității din iulie a fost susținută și de intrările de capital din împrumuturi externe. România a primit 1,5 miliarde de dolari și 3,2 miliarde de euro din finanțări externe.
Aceste sume au fost transformate în lei prin intermediul BNR, iar banii au intrat treptat în economie, prin plățile efectuate de Trezorerie către companii și populație. Efectul direct: băncile au beneficiat de lichiditate suplimentară, ceea ce a redus presiunea pe piața interbancară.
Interesul investitorilor pentru titlurile de stat
Un alt factor care a susținut excedentul de lichiditate este reprezentat de achizițiile de titluri de stat de către investitorii străini. După aprobarea primului pachet de măsuri fiscale anunțat de Guvernul condus de Ilie Bolojan, cererea pentru datoria publică românească în lei a crescut.
Investitorii au reacționat pozitiv la noile măsuri de ajustare fiscală, care includ majorări de taxe și impozite și reducerea unor cheltuieli bugetare. În paralel, scăderea randamentelor pe titlurile de stat a stimulat cererea în piața primară, generând o intrare suplimentară de capital.
Dobânzile interbancare. Scăderi după două luni de tensiuni
Fluctuația lichidității s-a reflectat direct în nivelul dobânzilor din piață.
În aprilie, ratele interbancare erau la 5,55%, aproape de nivelul facilității de depozit oferite de BNR, de 5,5%.
În mai, dobânzile au urcat la 6,28%, iar în iunie au atins 6,39%, pe fondul deficitului de lichiditate.
În iulie, odată cu revenirea pe excedent, dobânzile au coborât la 5,78%.
Aceeași tendință se regăsește și în evoluția ROBOR la 3 luni, utilizat ca referință pentru creditele în lei. Dacă în aprilie acesta era 5,9%, în iunie a ajuns la 7,12%, pentru ca în iulie să scadă la 6,78%.
BNR rămâne precaută în politica monetară
Economiștii avertizează că BNR va continua să gestioneze atent lichiditatea, pentru a menține un echilibru între susținerea economiei și controlul inflației.
Potrivit analiștilor ING Bank, este puțin probabil ca banca centrală să reducă în curând rata dobânzii de politică monetară. Estimările arată că o primă tăiere ar putea avea loc în trimestrul al doilea din 2025, de la 6,5% în prezent la 5,5%.
„Între timp, BNR va utiliza alte instrumente pentru a gestiona cu atenție lichiditatea din sistemul bancar. În ultimele luni, banca centrală a drenat excesul de lichiditate pentru a combate slăbiciunea leului; pe viitor, ar putea permite o ușoară creștere a lichidității, ceea ce ar putea împinge ratele dobânzilor de pe piață spre facilitatea de depozit. Aceasta ar fi o formă subtilă de acomodare, fără o reducere oficială a ratei”, arată economiștii ING.
Inflația rămâne un factor de risc
În decizia de politică monetară din 8 august, BNR a atras atenția că se așteaptă la o accelerare a inflației în perioada următoare. Printre cauze:
majorarea taxelor și accizelor din noul pachet fiscal,
creșterea facturilor la energie,
presiunile din partea cursului de schimb.
Acești factori ar putea influența viitoarele decizii ale BNR privind rata dobânzii de politică monetară.
