Pe fondul condițiilor economice nefavorabile, industria viticolă europeană se confruntă cu probleme tot mai mari. Datele arată că în ultimele două decenii, consumul de vin pe bătrânul continent a scăzut cu 35%. În acest context, Comisia Europeană a aprobat recent un plan de sprijin pentru industria viticolă, care pierde teren în fiecare an.
Industria viticolă din Europa se confruntă cu probleme tot mai mari. Printre motivele din spatele acestui declin se află scăderea cu 60% a consumului de vin în China, dar și taxele vamale impuse de SUA. O analiză efectuată de Coface arată că, deși substanțial, acest plan abordează doar o parte a problemei pentru moment, trecând cu vederea scăderea consumului european și problemele de export.
Industria viticolă din Europa este în cădere liberă
Producția și consumul mondial de vin au scăzut cu aproape 10% în zece ani. Dar declinul este mult mai pronunțat în Europa, unde consumul a scăzut cu 35% în ultimele două decenii. Franța și-a pierdut statutul de lider mondial în producție în favoarea Italiei, iar cererea continuă să scadă. În 2025, consumul mondial ar trebui să atingă un minim istoric de 214 milioane de hectolitri.
Vinurile europene se confruntă cu dificultăți pe piețele internaționale. În China, consumul de vin a scăzut cu peste 60% de la începutul pandemiei de Covid-19, în timp ce în Statele Unite, noile tarife vamale complică accesul pe piață al exportatorilor europeni. Aceste dificultăți de export slăbesc și mai mult o industrie care se află deja sub presiune.
Potrivit Comisiei Europene, consumul de vin în Europa a scăzut cu 35% din anul 2000 și până în prezent. Ponderea Franței, Spaniei și Italiei în producția mondială de vin este de 60%, iar pentru 2025 se preconizează o scădere istorică a consumului de vin, cu 214 milioane de hectolitri.
Planul CE pentru salvarea acestui sector
Planul de sprijin adoptat de CE se bazează în principal pe subvenții pentru defrișarea definitivă a viței de vie. În Franța, vor fi mobilizate 130 de milioane de euro pentru a finanța defrișarea, la o rată de 4.000 de euro pe hectar. Această măsură, care se aplică și în Italia și Spania, vizează limitarea ofertei în contextul scăderii cererii. Cu toate acestea, ea abordează doar o parte din dezechilibrul structural al sectorului.
Planul francez de dezrădăcinare, care prevede retragerea de pe piață a 1,5 milioane de hectolitri (doar 10% din surplusul estimat de aprovizionare în 2025), nu poate fi suficient pentru a remedia actualul dezechilibru între cerere și ofertă și se bazează exclusiv pe producție pentru a îmbunătăți condițiile din sector, ignorând provocarea reprezentată de scăderea cererii și schimbarea obiceiurilor de consum.
Concentrarea asupra defrișării ascunde necesitatea de a urca pe piața de lux și disparitatea mare dintre producători. Vinurile de bază, în special în sud-estul Franței, se confruntă cu o concurență crescută din partea țărilor non-europene și cu scăderea cererii, ceea ce face ca această soluție să fie nepotrivită pentru asigurarea sustenabilității pe termen lung a sectorului.
„Industria vinicolă europeană traversează o criză fără precedent, marcată de un dezechilibru persistent între cerere și ofertă, dificultăți de export și concurență în ceea ce privește vinurile de bază. Măsurile actuale, deși esențiale, nu sunt suficiente pentru a reinventa sectorul în mod durabil”, a declarat economistul Simon Lacoume.
