Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a emis o alertă globală după ce cazurile de holeră au înregistrat o creștere alarmantă, provocând deja 4.332 de decese în 31 de țări.
Boala, considerată mult timp o relicvă a secolului al XIX-lea, revine în forță, alimentată de conflicte armate, sărăcie, lipsa apei potabile și infrastructura sanitară precară, potrivit unui raport citat de walesonline.co.uk.
Holera: o boală prevenibilă, dar letală
Holera este o infecție acută cauzată de bacteria Vibrio cholerae, care se transmite prin apă și alimente contaminate. Odată instalată, boala poate provoca:
Diaree severă și rapidă
Deshidratare accentuată
Șoc hipovolemic
Moarte în doar câteva ore, dacă pacientul nu primește tratament.
Deși există tratament eficient și măsuri de prevenție clare, OMS atrage atenția că lipsa accesului la apă potabilă, igienă și asistență medicală face ca boala să continue să facă victime, mai ales în zonele cu infrastructură deficitară.
„Aceste cifre reflectă un eșec colectiv. Holera este o boală prevenibilă și ușor de tratat, totuși continuă să provoace decese în masă”, a declarat un purtător de cuvânt al OMS.
Situația globală: peste 390.000 de cazuri raportate
În 2025, la nivel mondial, au fost înregistrate peste 390.000 de cazuri confirmate de holeră. OMS avertizează, însă, că numărul real al infectărilor este mult mai mare, din cauza lipsei testării în zonele afectate și a raportării incomplete.
Țările cele mai grav lovite:
Sudan – epidemia a cuprins toate statele țării; în 2023 au fost confirmate 49.000 de cazuri și 1.000 de decese, rata mortalității fiind 2,2%, dublu față de nivelul acceptat pentru tratament adecvat.
Ciad
Republica Democratică Congo
Sudanul de Sud
Yemen
Aceste țări se confruntă cu războaie, instabilitate politică și resurse sanitare insuficiente, ceea ce favorizează răspândirea necontrolată a bolii.
Factorii care alimentează răspândirea bolii
Experții OMS subliniază că revenirea holerei este rezultatul mai multor factori:
Conflicte armate și migrații masive – milioane de oameni trăiesc în tabere supraaglomerate, fără acces la apă potabilă.
Infrastructură deficitară – lipsa canalizării și a rețelelor de alimentare cu apă curată amplifică riscul contaminării.
Sărăcie extremă – comunitățile afectate nu își pot permite tratamente sau sisteme de filtrare a apei.
Schimbările climatice – inundațiile și secetele favorizează răspândirea bacteriei în sursele de apă.
Holera a devenit o problemă globală, nu doar regională
Deși pentru țările dezvoltate boala pare o amintire a secolului XIX, OMS avertizează că holera poate reapărea rapid oriunde condițiile de igienă se deteriorează.
În Europa și America de Nord, epidemiile pot izbucni în urma dezastrelor naturale sau a crizelor umanitare care limitează accesul la apă potabilă și tratament.
Exemplul recent din Haiti și alerte sanitare locale din India și Pakistan arată că riscul este unul real și imediat.
OMS cere măsuri urgente pentru prevenirea unei noi pandemii
Organizația Mondială a Sănătății solicită intervenții globale coordonate pentru a preveni transformarea situației actuale într-o nouă criză sanitară mondială:
Investiții masive în infrastructură sanitară și acces la apă curată
Programe accelerate de vaccinare în regiunile de risc
Educație privind igiena și prevenția în comunitățile vulnerabile
Stocuri de tratamente și săruri de rehidratare pentru intervenții rapide
„Fără măsuri urgente, riscăm să asistăm la o pandemie devastatoare. Holera poate fi controlată, dar necesită acțiune imediată și cooperare internațională”, avertizează OMS.
