În februarie 2022, lumea întreagă s-a izbit de o veste de-a dreptul teribilă: Rusia a pornit o invazie în Ucraina. Jens Stoltenberg, fostul secretar general al NATO, a făcut dezvăluiri despre un moment dificil consemnat la începutul conflictului armat la scară largă.
Alianța a refuzat să impună o zonă de interdicție aeriană deasupra țării vecine României, deși președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut solicitări în acest sens. Într-un pasaj din memoriile sale, citat de The Sunday Times, Jens Stoltenberg a spus că liderul de la Kiev l-a sunat dintr-un buncăr din capitală pentru a-i cere acest lucru, notează Antena 3 CNN.
Stoltenberg, Zelenski și războiul dintre Ucraina și Rusia
Ex-șeful NATO a catalogat drept „dureros” momentul din februarie 2022 când a răspuns negativ la cererea disperată a lui Zelenski. La vremea respectivă, Stoltenberg s-a temut că acea conversație ar fi putut fi ultima cu președintele Ucrainei, el precizând că întregul Occident era frământat de situația șefului de stat.
„M-a sunat dintr-un buncăr din Kiev, când tancurile rusești erau peste drum. Mi-a spus: «Pot să accept că nu trimiteți trupe terestre NATO, deși nu-s de acord, dar măcar închideți spațiul aerian. Opriți avioanele, dronele și elicopterele rusești din a zbura și a ne ataca»”, a povestit fostul secretar general al Organizaţiei Tratatului Nord Atlantic
Mesaj clar: „Nu vom risca Al Treilea Război Mondial pentru Ucraina”
Jens Stoltenberg a rememorat faptul că NATO mai închisese spațiul aerian al unor țări în timpul altor conflicte – Bosnia, Irak. Totuși, lui Zelenski i-a spus „Nu”.
Președintele Ucrainei dăduse chiar exemplul Bosniei, referindu-se la războiul din Iugoslavia, în clipa în care a făcut solicitarea către Stoltenberg.
Norvegianul i-a explicat lui Volodimir Zelenski că închiderea spațiului aerian al Ucrainei ar fi necesitat ca NATO să atace și implicit să distrugă sistemele de apărare aeriană din Belarus și Rusia. Altfel, avioanele de luptă ale Occidentului nu ar fi putut să opereze în Ucraina, întrucât ar fi fost țintite de rachetele Kremlinului.
„Iar dacă în aer ar apărea un avion sau un elicopter rusesc, ar trebui să-l doborâm, iar asta înseamnă că suntem într-un război la scară largă între NATO și Rusia. Nu suntem dispuși să facem asta. După cum a spus Biden, care era președinte la vremea aceea, nu vom risca Al Treilea Război Mondial pentru Ucraina”, a spus Stoltenberg, care a adăugat că răspunsul a fost dureros, știind că Zelenski și-ar putea pierde viața
CV impresionant pentru Jens Stoltenberg
Jens Stoltenberg, născut la Oslo pe 16 martie 1959, a devenit secretar general al NATO în octombrie 2014. Aliații Organizaţiei Tratatului Nord Atlantic au prelungit mandatul nordicului prin acord unanim de patru ori, experiența sa ca șef al NATO fiind încheiată la data de 1 octombrie 2024.
Potrivit nato.int, norvegianul se poată lăuda cu un CV bogat:
1985 - 1989: lider al Tineretului Laburist Norvegian;
1990 - 1991: secretar de stat la Ministerul Mediului;
1991 - 2014: membru al Parlamentului;
1993 - 1996: ministru al Industriei și Energiei;
1996 - 1997: ministru al Finanțelor;
2000 - 2001: prim-ministru al Norvegiei;
2002 - 2014: lider al Partidului Laburist Norvegian;
2005 - 2013: prim-ministru al Norvegiei;
2013 - 2014: trimis special al ONU pentru Schimbările Climatice;
2014 - 2024: secretar general al NATO.
