În ultimele trei decenii, Cluj-Napoca a devenit un adevărat reper în ceea ce privește dezvoltarea urbană. Orașul condus de Emil Boc a bifat recent o nouă o premieră națională. De această dată, în orașul transilvănean a apărut un zid care reduce poluarea.
Cluj-Napoca este unul dintre cel mai dezvoltate orașe din țara noastră, devenind un pol de atracție pentru tineri dar și pentru investitori. Astfel, orașul condus de Emil Boc poate fi considerat un model de dezvoltare urbană pe care și alte urbe încearcă să-l copieze.
Zidul care reduce poluarea a apărut în Cluj-Napoca
De-a lungul ultimilor ani, Clujul a bifat mai multe premiere la nivel național. Recent, o nouă astfel de premieră a fost bifată de orașul transilvănean. De această dată este vorba despre un zid care reduce poluarea. Mai exact, zidul a fost acoperit de un desen realizat cu o vopsea specială care neutralizează poluanţii, virusurile şi bacteriile din atmosferă şi reduce totodată nivelul de noxe.
În doar trei zile, un zid gri de beton din zona unei baze sportive din Cluj-Napoca a prins viaţă. În cadrul proiectului comunitar URBAN SKIN, spaţiile gri ale oraşului, nepuse până acum în valoare, se vor transforma în locuri vii şi respirabile.
„Publicul vine si te întreabă, te bate pe umăr efectiv, sunt unii care vin si îți dau sfaturi. Poate că nu le place nu știu ce culoare, sau poate te laudă. Aseară erau foarte încântați, au venit, s-au implicat si ei în realizarea desenului", a declarat Sergiu Georgian Mazerschi, profesor de arte.
(VEZI ȘI: Românii de peste 30 de ani, noua țintă a companiilor. Ce beneficii au din partea statului)
S-a folosit o vopsea specială
De această dată, având în vedere că locul de desfășurare al evenimentului este o bază sportivă unde se „respiră" sănătate, pentru realizarea muralului a fost aleasă o vopsea specială, care va purifica aerul din preajma ei. O lucrare realizată cu o astfel de vopsea are costuri de aproape 3 ori mai mari decât una realizată clasic. Vopseaua a mai fost folosită la Bacău şi în București în realizarea unor picturi murale.
Lucrarea are 100 de metri pătrați, iar în ceea ce privește reducerea poluării este echivalentul unei suprafețe similare, acoperită cu arbori ajunși la maturitate. Practic, atunci când razele soarelui strălucesc pe vopseaua de pe mural, se întâmplă o reacție chimică ce descompune poluanții, atât cei proveniți de la mașini, cât și virușii sau bacteriile. Astfel, zidul va deveni practic un plămân al locului.
„Clujul se încadrează în cele 100 de oraşe care vor să devină neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon pana in 2030 si considerăm că este şi asta o soluţie", a declarat Ramona Mazerschi, organizator.
