Zona falimentară din România a ajuns în această situaţie din cauza nepăsării autorităţilor, susţin localnicii. Săraci şi nepuntinciosi, aceştia asistă la moartea unei industrii care altădată era una dintre cele mai importante din ţară şi care asigura traiul frumos al cetăţenilor din regiune.
Astăzi, pleacă în număr din ce în ce mai mare în străinătate, renunţând la meseria învăţată de la părinţi şi bunici în speranţa unui trai mai bun.
Care este zona falimentară din România
Fără locuri de muncă şi fără perspectiva unui viitor mai bun, zona falimentară din România rămâne fără locuitori. Este vorba despre Delta Dunării, o regiune abandonată de autorităţi, se plâng cei care au rămas să facă ceea ce au învăţat de la alte generaţii: pescuitul.
Dacă acum câteva decenii, cei de aici duceau o viaţă decentă, lucrurile stau cu totul altfel acum: sărăcia a pus stăpânire pe un loc atât de frumos din ţară. Conform unei statistici recente, doar 1.000 de pescari mai sunt înregistraţi oficial, însă numărul scade vertiginos de la an la an.
Motivele pentru care sunt nevoiţi să plece în străinătate sunt multe. Unul dintre ele este importul: românii consumă mai mult peşte adus din afară decât cel din apele româneşti. Atelierele de tâmplărie în care se făceau bărci s-au închis şi ele, iar decolmatarea canalelor nu s-a mai făcut de zeci de ani.
“E greu! Nu știu cât o să mai reziste, tineri nu mai vin. Înainte era un fel de tradiție, mai veneau și tineri, acum toți au plecat prin Scoția, Irlanda. Pescuiesc acolo. În două luni vin cu șase mii de euro, patru mii de euro.
escarii noștri, care au fost aici. Până în '89 au fost 13 brigăzi, faceți socoteala, ori 16 pescari, eram vreo 400 și. Era tâmplărie acolo, se făceau bărci, era atelier mecanic, 40 sau 50 de nave”, a spus un pescar din Jurilovca, pentru Euronews.ro.
Astăzi, în localitate au rămas doar 40 de pescari, un număr extrem de mic pentru nevoile ţării.
Pescarii din Delta Dunării acuză autorităţile de nepăsare
O problemă majoră este colmatarea canalelor din Delta Dunării. Oficialii nu s-au mai ocupat de zona falimentară de decenii, iar asta se vede în fiecare zi.
”Când e pește e puțin mai bine, când nu e, atunci e mai tragic. Sunt mai multe zile când nu prea este, au fost și căldurile astea mari, apa a mai scăzut și nici pește nu prea mai e, cantități mici. Canalele, vedeți cum arată? Nimeni nu le sapă, peștele pe unde să mai vină și el, săracu?!”, spune un alt pescar.
Canalele necurăţate fac ca peştele să nu mai ajungă în locurile obșinuite, lucru care a dus la reducerea masivă a cantităţii prinse.
”Nefăcându-se aceste lucrări de decolmatare, nu au mai fost asigurate acele rute de migrație și atunci vedem că în anumite zone apare pește, în altele nu, trebuie intervenit cât mai rapid.
Solicităm cumva sprijinul și reprezentanților din instituțiile de stat prin care să vină să ne asigure prin alocarea unor fonduri, prin alocarea unor subvenții. Adică, trebuie să găsim sprijin.
Este singura activitate care nu a primit sprijin, toți ceilalți, fermierii, agricultorii primesc subvenții, noi nu primim nimic”, a explicat Cătălin Balaban, președintele Asociației pescarilor Golovița.
Citeşte şi Pescarii obțin capturi din ce în ce mai mici ceea ce duce la o explozie a prețurilor
