2020 – un an excelent pentru construcții. Cifrele spectaculoase

Anul trecut, sectorul construcțiilor a înregistrat cea mai mare creștere dintre toate ramurile economiei naționale. 

de Laurenţiu Ţăranu, CEO Port Shiping and Engineering

S-A CONSTRUIT ȘI S-A REPARAT 

Volumul total al lucrărilor de construcţii, ca serie brută, a crescut cu 15,9%. 

Pe elemente de structură au avut loc creşteri spectaculoase la lucrările de reparaţii capitale (+46,0%), la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+24,4%) şi mai puțin spectaculoase, dar la fel de impresionante pentru un an de criză la construcțiile noi (+9,3%).

Sectorul construcțiilor a înregistrat creșteri importante. Astfel, la  construcţii inginereşti creșterea a fost de +18,5%, la clădirile rezidenţiale de +17,8% şi la clădirile nerezidenţiale de +10,9%.

Datele sintetice de la Institutul Național de Statistică indică o evoluție impresionantă în 2020 față de 2019:


Sursa: 

https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/indici_constr12r20.pdf 

De asemenea, în decembrie 2020, comparativ cu decembrie 2019, volumul total de construcţii, ca serie brută, a crescut cu 12,6%.

Pe elemente de structură au fost înregistrate creşteri ale volumului reparațiilor capitale (+24,2%) şi ale lucrărilor de construcţii noi (+19,0%). Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au scăzut cu 8,6%.

Pe segmente de construcţii, seria brută evidenţiază creşteri ale volumului lucrărilor de construcţii inginereşti (+22,5%) şi ale clădirilor rezidenţiale (+14,5%). Clădirile nerezidenţiale au scăzut cu 0,7%.

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 16,5%. Pe elemente de structură s-au înregistrat creşteri la lucrările de reparaţii capitale (+30,3%) şi la construcţiile noi (+17,1%).

Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au scăzut cu 2,1%. Pe segmente de construcţii, seria ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate indică creşteri ale volumului construcţiilor inginereşti (+26,7%) şi ale clădirilor rezidenţiale (+15,4%). 

Clădirile nerezidenţiale au scăzut cu 1,5%.

De altfel, după un vârf atins în anul 2015, timp de patru ani, până în 2020, lucrările de reparații capitale nu au mai depășit două treimi din volumele din 2015. Abia anul trecut s-a reușit să se stabilizeze piața reparațiilor capitale la un nivel de peste 80% față de 2015. În ceea ce privește construcțiile noi, acestea au continuat trendul ascendent început în 2019, iar reparațiile curente au avut în 2020 cea mai bună evoluție din ultimul deceniu:

Nu este disponibilă nicio descriere.

Sursa: https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/indici_constr12r20.pdf 

CAMPIONI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ LA CONSTRUCȚII

Ca dinamică în context european, evoluțiile din țara noastră  sunt absolut impresionante; avem, față de 2015, cea mai accelerată creștere din întreaga Uniune Europeană în sectorul construcțiilor, cu un plus de peste 33% față de 2015, atins la finalul trimestrului III al anului trecut: 

Nu este disponibilă nicio descriere.

Sursa: 

https://ec.europa.eu/eurostat/documents/portlet_file_entry/2995521/4-16122020-CP-EN.pdf/07fcc925-c6bb-e376-6894-93bf7ea50ef8 

Uniunea, în ansamblul său, a avut o dinamică în construcții de 7,5% în ultimii 5 ani, Ungaria fiind foarte aproape de performanța noastră(+ 32,7%) și Polonia la o treime față de performanța noastră (+ 11,6%). Bulgaria are o cădere de peste 12%, Cehia stagnează la nivelul din 2015, iar Slovacia cunoaște o prăbușire de peste 20%!

Dacă ne raportăm la anul 2005, România a cunoscut cele mai înalte ritmuri de creștere în construcții dintre toate statele Uniunii Europene, cu trei ani absolut fantastici: 2007 (+33%, cea mai înaltă rată anuală de creștere din întreaga Uniune), 2008 și 2019 (ambii ani cu +27%). Dacă ne comparăm cu Polonia și Ungaria, observăm  că sectorul construcțiilor are o evoluție discordantă în cele trei state, cele două state Vișegrad având  scăderi mari în 2016 (- 18,9% în Ungaria, – 14,1% în Polonia) și  reveniri la fel de ample în 2017 ( +29,7% Ungaria, +14,4% Polonia)  și 2018 (+21,2% Ungaria și + 19,6% Polonia), în vreme ce, în acei trei ani, noi am avut scăderi pe linie (-4,4% în 2016, – 5,1% în 2017 și – 3,9% în 2018):

Nu este disponibilă nicio descriere.

Sursa:

 https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/images/a/a9/Annual_rates_of_change_for_total_construction%2C_calendar_adjusted%2C_2005-2019_October_2020.png 

Și în ceea ce privește sectorul obiectivelor de infrastructură (inginerie civilă), evoluția inconstantă se poate vedea de la o poștă: -21,7% în 2014, apoi +2% în 2015, din nou o prăbușire -10,9% în 2016 și -20,8% în 2017, apoi urcă iar până la +16,1% în 2019. În domeniul construcțiilor de clădiri, maximul este atins în 2019, cu o creștere de 38,8% într-un singur an, după -14,1% un an mai devreme:

Nu este disponibilă nicio descriere.

Sursa: 

https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/images/a/a3/Construction_of_buildings_and_civil_engineering%2C_annual_rates_of_change_2010-2019%2C_calendar_adjusted_data_October_2020.png 

Sectorul construcțiilor, în ciuda dinamicii în zig-zag, are totuși parte de o creștere inclusiv numerică de excepție în contextul economiei noastre: 97.600 de firme operau în 2019 în România, în domeniul respectiv. Aveam, în 2019, cu peste 43% mai multe firme de proiectare și de arhitectură decât cu 10 ani mai devreme, cu o cifră de afaceri agregată cu peste 47% mai mare. 

31 de miliarde de euro, 15% din PIB, era cifra de afaceri agregată a companiilor din sectoarele implicate în construcții în țara noastră în anul 2018, cu peste 20 miliarde de euro produse doar de către firmele de construcții propriu-zise. 

513.000 de oameni lucrează în acest sector, cu aproape 80.000 mai puțin decât în anul 2010, ceea ce indică o creștere importantă de productivitate, dar și o lipsă acută de personal într-un sector care depinde în mod esențial de forța de muncă disponibilă, aici nefiind posibile automatizări pe scară largă. 

722 de milioane de euro au venit de la Uniunea Europeană în sprijinul sectorului de construcții până în noiembrie 2019, dintre care 519 milioane de euro au mers către proiectele de infrastructură. În plus, mecanismul Connecting Europe a adus anul trecut în țară 118 milioane de euro pentru finanțarea unor proiecte de construcții. 

Aproape 6 miliarde de euro a investit statul în programul „Prima casă”, bani cu care s-a finanțat achiziția a 260 000 de locuințe.

Sunt cifre impresionante, sunt cifre care indică un sector cu o mare capacitate; capacitate care poate fi extinsă în 2021, mai ales în contextul în care Guvernul s-a angajat să cheltuiască pentru investiții peste 60 de miliarde de lei, dintre care o bună parte vor alimenta și piața construcțiilor.

O concluzie nu este ușor să tragem. Evoluțiile contradictorii de la un an la altul, lipsa personalului calificat sunt bariere serioase, dar, în acelați timp, sumele uriașe pe care administrația le va pompa în piață vor produce o re-lansare a acestui sector. Cheia dezvoltării stă în posibilitatea reîntoarcerii acasă a celor plecați să construiască în străinătate, mai ales a celor calificați. Salariile crescute și abundența lucrărilor ar putea să conducă la un aflux masiv al acestora, aflux care să poată determina menținerea unor ritmuri înalte de creștere.

Prezentul studiu comparativ şi exhaustiv al dinamicii sectorului construcții, atât la nivel național cât şi la internațional, a fost executat la inițiativa Port Shipping & Engineering în vederea elaborării unui plan investițional realist şi de succes. 

SHARE

COMENTEAZĂ

articole similare