Salarii record pentru muncitorii agricoli
Fermierii din Serbia și din țările învecinate se confruntă cu o criză acută de forță de muncă în plin sezon de recoltare a fructelor. Pentru a atrage culegători, aceștia au ajuns să ofere salarii de până la 8.000 de lei pe lună, la care se adaugă cazare gratuită, trei mese pe zi și transport asigurat. Cu toate acestea, oferta generoasă nu mai reprezintă o garanție că fructele vor fi culese la timp, iar numeroase ferme riscă să piardă recolta din cauza lipsei de brațe de muncă.
Sezonul de recoltare a intrat în perioada de vârf, iar presiunea asupra proprietarilor de livezi crește de la o zi la alta. În regiunea Semberija din Bosnia și Herțegovina, de exemplu, angajatorii oferă pentru culesul prunelor până la 130 de mărci convertibile pe zi, echivalentul a aproximativ 348 de lei. Programul de lucru este de opt ore, iar angajații beneficiază de transport, mic dejun, cafea cu înghețată sau pepene la prânz, prăjituri și o masă consistentă la finalul zilei de muncă.
Culegătorii de zmeură, cei mai bine plătiți
Cea mai mare competiție pentru forța de muncă se dă în plantațiile de fructe de pădure. În zonele din Serbia cunoscute pentru producția de zmeură, precum Arilje, Ivanjica și Guča, diurnele variază între 4.500 și 7.000 de dinari, adică aproximativ 200-313 lei pe zi. Unii culegători experimentați cer chiar și 8.000 de dinari, echivalentul a circa 357 de lei pe zi, în special în perioadele de vârf ale sezonului.
Cu trei mese și cazare asigurate, un muncitor harnic care lucrează aproximativ 30 de zile poate ajunge la un venit lunar de până la 180.000 de dinari, adică aproximativ 8.000 de lei. Aceste câștiguri depășesc salariul mediu din multe sectoare din România și din țările vecine, dar tot nu reușesc să atragă numărul necesar de lucrători. „În ciuda diurnelor care ajung la 130 de mărci, ne chinuim să găsim culegători și oameni care să strângă fructele. Cert este că oamenii nu vor să facă această muncă”, explică Savo Bakajlić, președintele Asociației agricultorilor din satele Semberija și Majevica.
De ce nu mai vor oamenii să lucreze
Paradoxul acestei piețe a muncii agricole stă în faptul că, deși veniturile sunt atractive, tot mai puțini oameni sunt dispuși să accepte condițiile de muncă. Culesul fructelor este o activitate fizică solicitantă, care presupune statul în poziții incomode timp de ore întregi, expunerea la soare și manipularea delicată a produselor. Mulți tineri preferă locuri de muncă în orașe, în domenii precum retail, servicii sau industria ușoară, chiar dacă salariile sunt mai mici.
În plus, recolta din acest an a fost afectată de condițiile meteorologice nefavorabile. În regiunea Šumadija din Serbia, de pildă, producătorul Goran Mijailović spune că recolta de prune este cu aproximativ o treime mai mică decât cea de anul trecut, din cauza înghețului târziu și a secetei. Recolta mai slabă reduce, paradoxal, și presiunea asupra fermierilor de a găsi muncitori, deoarece multe gospodării reușesc să-și acopere necesarul de forță de muncă apelând la membri ai familiei, prieteni și vecini.
Prețuri mici pentru producători, venituri mari pentru muncitori
Un alt factor care pune presiune suplimentară pe fermieri este prețul de achiziție foarte scăzut al fructelor. Deși culegătorii câștigă bine, producătorii primesc sume derizorii pentru produsele lor. În Bosnia și Herțegovina, prețul de achiziție pentru prune este între 0,45 și 0,60 de mărci convertibile pe kilogram, echivalentul a aproximativ 1,20-1,60 lei pe kilogram. Un muncitor experimentat poate culege în opt ore chiar și peste jumătate de tonă de prune, ceea ce înseamnă că mâna de lucru costă fermierul mai mult decât valoarea fructelor vândute.
În regiunea Šumadija din Serbia, veniturile culegătorilor de prune sunt mult mai mici decât cele din plantațiile de zmeură. În localitatea Čumić, în apropiere de Kragujevac, un culegător primește aproximativ 3.000 de dinari, adică 134 de lei pe zi, cu cazare și hrană asigurate. Diferențele mari de remunerare între diverse tipuri de fructe reflectă atât dificultatea muncii, cât și valoarea de piață a produsului final. Zmeura și afinele, considerate superalimente în Europa occidentală, aduc venituri mai mari atât producătorilor, cât și muncitorilor.
Perspectiva pieței muncii agricole
Specialiștii în economie agricolă estimează că fenomenul penuriei de forță de muncă în agricultura sezonieră se va accentua în anii următori. Populația rurală îmbătrânește, iar tinerii migrează spre centrele urbane sau spre alte țări în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite și mai puțin obositoare. Automatizarea culesului este încă la un nivel incipient pentru multe culturi, iar investițiile în utilaje performante sunt prea mari pentru micii producători.
Pentru moment, fermierii din regiune continuă să se bazeze pe muncitori sezonieri din România, Bulgaria, Ucraina și alte țări vecine. Cu toate acestea, și aceste surse de forță de muncă devin tot mai puțin accesibile, pe măsură ce economiile țărilor de origine se dezvoltă și salariile cresc. Sezonul de recoltare din 2026 ar putea fi un semnal de alarmă pentru întreaga industrie agricolă din Balcani, care va trebui să găsească soluții durabile pentru a face față viitoarelor provocări.
Surse: Antena3.ro, Blic.rs
