O creștere alarmantă a insolvențelor
Institutul Național de Statistică și Oficiul Național al Registrului Comerțului au publicat date care arată o creștere semnificativă a numărului de firme intrate în insolvență în primul semestru al anului 2026. Potrivit cifrelor oficiale, peste 1.091 de societăți comerciale și persoane fizice autorizate au deschis procedura de insolvență în primele două luni ale anului, o creștere de 13,17 la sută față de aceeași perioadă din 2025, când au fost înregistrate 964 de cazuri. Această tendință ascendentă a continuat și în lunile următoare, specialiștii în economie avertizând că ritmul insolvențelor ar putea depăși 6.000 de cazuri până la finalul anului.
Comerțul, construcțiile și industria, cele mai afectate
Conform analizei datelor INS, cele mai afectate sectoare de activitate sunt comerțul, construcțiile și industria prelucrătoare. Sectorul comercial, care include atât comerțul cu amănuntul, cât și cel cu ridicata, a înregistrat cel mai mare număr de insolvențe, reprezentând aproximativ 30 la sută din totalul cazurilor. Construcțiile ocupă locul al doilea, cu o pondere de circa 22 la sută, fiind grav afectate de scumpirea materialelor, de blocajele din lanțurile de aprovizionare și de întârzierile în plăți la lucrările publice. Industria prelucrătoare completează podiumul, cu aproximativ 15 la sută din insolvențe, în contextul în care costurile energetice au crescut masiv.
Regiunile cele mai lovite
Din punct de vedere geografic, Bucureștiul se află în topul județelor cu cele mai multe firme intrate în insolvență, înregistrând peste 200 de dosare doar în luna iunie 2026, o creștere de 8 la sută comparativ cu aceeași lună din anul precedent. Pe lângă Capitală, județele Dolj, Timiș, Cluj și Prahova au raportat, de asemenea, creșteri semnificative ale numărului de insolvențe. Specialiștii explică faptul că zonele cu activitate economică intensă sunt, paradoxal, cele mai vulnerabile, deoarece concentrarea firmelor crește și competiția, iar marjele de profit devin tot mai subțiri.
IMM-urile, coloana vertebrală afectată
Cea mai îngrijorătoare dimensiune a fenomenului este impactul asupra întreprinderilor mici și mijlocii, care reprezintă peste 99 la sută din totalul firmelor din România și angajează aproximativ două treimi din forța de muncă. IMM-urile sunt cele mai expuse șocurilor economice, deoarece au acces limitat la finanțare, la linii de credit și la programe de ajutor de stat. Mulți antreprenori au apelat la insolvență ca la o ultimă soluție de salvare a activelor personale și de reeșalonare a datoriilor către bugetul de stat, bănci și furnizori.
Cauzele fundamentale ale valului de insolvențe
Analiștii economici identifică mai mulți factori care au condus la explozia insolvențelor în 2026. În primul rând, inflația persistentă a erodat puterea de cumpărare și a crescut costurile de producție. În al doilea rând, creșterea dobânzilor de către Banca Națională a României a făcut creditele mai scumpe și mai greu accesibile. În al treilea rând, blocajele din plățile publice și întârzierile la decontarea proiectelor cu fonduri europene au lăsat multe firme fără lichidități. În al patrulea rând, presiunea fiscală tot mai mare, inclusiv majorarea TVA și a accizelor, a redus și mai mult marjele de profit.
Perspective și soluții
Guvernul a anunțat că va analiza posibilitatea introducerii unor măsuri de sprijin pentru firmele aflate în dificultate, inclusiv subvenționarea parțială a dobânzilor la credite și amânarea unor obligații fiscale. Experții în insolvență sunt însă sceptici și susțin că măsurile propuse sunt insuficiente și vin prea târziu. Ei recomandă o reformă structurală a sistemului de ajutor de stat, simplificarea procedurilor de acces la fonduri europene și o politică fiscală mai predictibilă. Dacă trendul actual se menține, 2026 riscă să devină unul dintre cei mai negri ani pentru mediul de afaceri românesc de după criza financiară.
Surse: INS.ro, ONRC.ro, Economistii.ro, Financiarul.ro, TheMoneyNews.ro
