Alimentele exotice care ar urma să fie cultivate în România. Multe dintre ele sunt acum importate

Autor: Neacșu Elena

Publicat: 21-11-2026 23:00

Article thumbnail

Sursă foto: Pixabay

Cartoful dulce, arahidele și fasolița sunt studiate de cercetătorii Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca ca posibile alternative pentru diversificarea agriculturii românești. Experimentele din proiectul ExoCrop arată că aceste plante pot avea perspective în anumite regiuni, dar rezultatele diferă puternic între locații. Extinderea culturilor nu este o decizie deja luată și nici o garanție de rentabilitate pentru orice fermă.

Cercetările au început în ianuarie 2025 și urmăresc adaptarea plantelor la condițiile locale de temperatură, apă și sol. Cele trei specii au fost selectate în contextul creșterii temperaturilor și al perioadelor de secetă, fiind asociate unor climate mai calde. Ele pot fi utilizate pentru alimentația oamenilor și, în funcție de cultură și utilizare, pentru hrana animalelor.

Cartofii dulci și arahidele sunt deja prezente pe piața românească și prin produse aduse din străinătate. O ofertă comercială de cartofi dulci indică Egiptul drept țară de origine, iar o ofertă de arahide crude decojite indică Argentina. Aceste exemple confirmă existența produselor cu origine externă în oferta comercianților, fără să arate ponderea importurilor în consumul național. Pentru fasoliță, documentarea consultată nu permite o afirmație similară despre importurile actuale.

Teste în stațiuni și în gospodării

Primele observații au fost realizate pe parcele de câte 1.000 de metri pătrați, în cadrul stațiunilor de la Dăbuleni și Cojocna. Materialul genetic utilizat în experimente a provenit din colecția Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni. Cercetătorii au urmărit dezvoltarea plantelor, etapele de vegetație și capacitatea lor de a ajunge la maturitate.

Ulterior, observațiile au fost extinse în exploatații agricole și grădini familiale, pe suprafețe de 5 și 20 de metri pătrați. Au fost incluse locații din Bacău, Buzău, Cluj, Dolj, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava și Teleorman. Aceste suprafețe sunt destinate cercetării și validării rezultatelor, nu reprezintă dovezi ale unei producții comerciale extinse în județele respective.

Cartoful dulce a avut cele mai mari producții

Dintre cele trei culturi, cartoful dulce a înregistrat cele mai mari cantități recoltate, cu valori raportate între aproximativ 15 tone și peste 60–70 de tone la hectar, în funcție de locație. Intervalul descrie rezultate experimentale obținute în condiții diferite. Valoarea ridicată nu este o medie pentru România și nu reprezintă o promisiune de producție pentru fermierii interesați.

Coordonatorul proiectului din partea universității, conferențiarul Vlad Stoian, explică diferențele prin influența solului, climei, tehnologiei și accesului la apă suplimentară prin irigații. Producția trebuie analizată împreună cu aceste condiții. Un rezultat foarte bun într-o parcelă nu arată singur ce se poate obține într-o altă regiune sau într-un an cu un regim diferit al precipitațiilor.

Arahidele au arătat limitele adaptării

Pentru arahide, cercetătorii au observat cea mai mare variabilitate. În unele locații nu s-a obținut producție, iar în altele rezultatele au ajuns la o medie de 2–4 tone la hectar. Diferența arată cât de importantă este identificarea zonelor cu suficiente resurse termice pentru ca plantele să parcurgă întregul ciclu de vegetație și să ajungă la maturitate.

Fasolița, plantă leguminoasă originară din Africa, a avut producții între 0,8 și 2,5 tone la hectar în regim neirigat. Și în acest caz, adaptarea la mediul local și durata sezonului de vegetație au influențat rezultatele. Cele două intervale nu trebuie tratate ca producții naționale estimate, deoarece provin din loturi monitorizate în condiții pedoclimatice și tehnologice specifice.

Temperatura potrivită nu garantează profitul

Extinderea pe suprafețe mai mari presupune alegerea soiurilor potrivite, adaptarea tehnologiei și asigurarea apei atunci când condițiile locale o cer. Sunt necesare și soluții pentru recoltare, depozitare și valorificare. O plantă poate găsi temperaturi favorabile într-o regiune fără ca toate celelalte condiții pentru o exploatație comercială competitivă să fie îndeplinite.

De aceea, evaluarea economică trebuie să includă costurile de producție, utilajele disponibile și existența cumpărătorilor. Cercetătorii prezintă speciile ca oportunități de diversificare, nu ca înlocuitori universali pentru culturile deja practicate. Fiecare dintre cele trei plante are cerințe biologice proprii, iar o recomandare valabilă pentru cartoful dulce nu se transferă automat asupra arahidelor sau fasoliței.

Hărți climatice pentru decizia de cultivare

Proiectul include un serviciu agroclimatic disponibil gratuit prin platforma ExoCrop, destinat identificării zonelor favorabile. Instrumentele reunesc observațiile experimentale și evaluarea condițiilor climatice. Scopul este să ofere fermierilor informații despre regiunile în care aceste culturi ar putea fi introduse sau extinse, pe baza comportamentului plantelor și a resurselor de mediu.

Totuși, hărțile bazate pe evoluția multianuală a climei nu înlocuiesc analiza sezonului concret. Temperaturile, precipitațiile și disponibilitatea apei diferă de la un an la altul. Proiectul urmărește combinarea favorabilității pe termen lung cu informații climatice și prognoze sezoniere, astfel încât alegerea culturii să țină cont atât de potențialul regiunii, cât și de condițiile anului agricol respectiv.

Surse: Economica.net.

Urmărește-ne pe social media
Facebook IconYouTube IconTikTok Icon
Google News
Articole Similare
Parteneri