Majorarea salariului minim brut pe economie, care a intrat în vigoare de la 1 iulie 2026, aduce o creștere aparentă a veniturilor pentru milioane de angajați români. Însă, în realitate, o parte semnificativă din această majorare nu ajunge în buzunarele lucrătorilor, ci este direcționată către stat sub formă de taxe și contribuții. Din noul salariu minim brut de 4.325 de lei, aproape 1.800 de lei reprezintă obligații fiscale care ajung în conturile autorităților.
Structura salariului minim în 2026
De la 1 iulie 2026, salariul minim brut pe economie a fost majorat la 4.325 de lei, în creștere față de 4.050 lei cât era anterior. Această creștere de 275 de lei brut se traduce însă într-un plus mult mai mic în venitul net al angajatului, datorită fiscalității aplicate.
Din salariul brut de 4.325 de lei, angajatul trebuie să achite contribuții obligatorii către stat. Contribuția la asigurările sociale (CAS) este de 25%, ceea ce înseamnă 1.081 lei. Contribuția la asigurările de sănătate (CASS) este de 10%, adică 433 lei. La acestea se adaugă impozitul pe venit de 10%, aplicat asupra venitului rămas după deducerea contribuțiilor.
Cât primește efectiv angajatul
După plata tuturor taxelor și contribuțiilor obligatorii, din salariul minim brut de 4.325 de lei, angajatul rămâne cu un venit net de aproximativ 2.529 de lei. Aceasta înseamnă că statul încasează lunar aproximativ 1.796 de lei pentru fiecare angajat cu salariul minim, reprezentând 41,5% din salariul brut.
Situația este însă și mai complexă, deoarece angajatorul trebuie să plătească contribuții suplimentare pentru fiecare salariat. Taxele totale care ajung la stat dintr-un salariu minim depășesc astfel 2.000 de lei lunar, ceea ce reprezintă o povară fiscală semnificativă pentru economie.
Impactul asupra angajatorilor
Pentru companii, costul real al unui salariat cu salariul minim este mult mai mare decât salariul brut. Pe lângă cei 4.325 de lei plătiți angajatului, angajatorul mai achită contribuții pentru șomaj, concedii medicale, accidente de muncă și alte obligații. Costul total al unui angajat cu salariul minim se ridică la aproximativ 5.500 de lei lunar.
Această fiscalitate ridicată descurajează angajările formale și încurajează munca la negru, în special în sectoarele cu marje de profit reduse. Mulți angajatori preferă să plătească salarii în afara legii pentru a reduce costurile, ceea ce afectează atât bugetul statului, cât și protecția socială a angajaților.
Măsuri de reducere a fiscalității
În încercarea de a reduce povara fiscală, autoritățile au introdus anumite facilități. Pentru salariații plătiți cu salariul minim, 200 de lei din salariul brut nu se impozitează și nu intră în baza de calcul a CAS și CASS. Această măsură a fost implementată pentru a crește venitul net al angajaților cu venituri mici.
Cu toate acestea, efectele sunt limitate, iar România rămâne una dintre țările cu cea mai mare povară fiscală pe muncă din Uniunea Europeană. Salariul minim net în România este în continuare printre cele mai mici din UE, în ciuda creșterilor succesive din ultimii ani.
Perspective pentru viitor
Dezbaterile privind salariul minim și fiscalitatea muncii continuă să fie un subiect fierbinte în spațiul public. Sindicatele cer creșteri mai mari ale salariului minim și reducerea taxelor, în timp ce patronatele solicită predictibilitate și o fiscalitate mai redusă pentru a stimula angajările.
Majorarea salariului minim are ca scop declarat creșterea nivelului de trai și reducerea sărăciei în rândul angajaților. Cu toate acestea, atât timp cât o parte atât de mare din salariu ajunge la stat, efectele benefice pentru cetățeni rămân limitate.
Surse: Știrile ProTV, Playtech, Gândul, InfoContact, Calculator Salarii
