Conform BNR, în perioada ianuarie - aprilie 2018p contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 2 053 milioane euro, comparativ cu 1 786 milioane euro în perioada ianuarie - aprilie 2017; în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 414 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 143 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai redus cu 354 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare un excedent mai mic cu 64 milioane euro.
| Contul curent al balanței de plăți (mil. euro) | ||||||
| Ianuarie - aprilie 2017p | Ianuarie - aprilie 2018p | |||||
| CREDIT | DEBIT | SOLD | CREDIT | DEBIT | SOLD | |
| CONTUL CURENT (A+B+C) | 27 341 | 29 127 | -1 786 | 30 081 | 32 134 | -2 053 |
| A. Bunuri şi servicii | 24 791 | 25 300 | -509 | 27 035 | 28 101 | -1 066 |
| a. Bunuri | 18 480 | 21 549 | -3 069 | 20 343 | 23 826 | -3 483 |
| b. Servicii | 6 311 | 3 751 | 2 560 | 6 692 | 4 275 | 2 417 |
| - servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor | 923 | 63 | 860 | 921 | 72 | 849 |
| - transport | 1 888 | 767 | 1 121 | 2 007 | 886 | 1 121 |
| - turism - călătorii | 616 | 850 | -234 | 630 | 1 018 | -388 |
| - alte servicii | 2 884 | 2 071 | 813 | 3 134 | 2 299 | 835 |
| B. Venituri primare | 1 356 | 3 163 | -1 807 | 1 941 | 3 394 | -1 453 |
| C. Venituri secundare | 1 194 | 664 | 530 | 1 105 | 639 | 466 |
| p) date provizorii | ||||||
Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 1 493 milioane euro (comparativ cu 1 198 milioane euro în perioada ianuarie - aprilie 2017), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 1 945 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 452 milioane euro.
În perioada ianuarie - aprilie 2018, datoria externă totală a crescut cu 1 593 milioane euro. În structură:
- datoria externă pe termen lung a însumat 67 730 milioane euro la 30 aprilie 2018 (71,2 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 1,3 la sută faţă de 31 decembrie 2017;
- datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 aprilie 2018 nivelul de 27 340 milioane euro (28,8 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 10,0 la sută faţă de 31 decembrie 2017.
| Datoria externă a României şi serviciul datoriei externe (mil. euro) | |||
| Datoria externă | Serviciul datoriei externe, ianuarie – aprilie 2018p | ||
| Sold la 31.12.2017 | Sold la 30.04.2018p | ||
| I. Datoria externă pe termen lung | 68 613 | 67 730 | 5 368 |
| I.1. Datoria publică | 33 534 | 33 431 | 1 942 |
| I.1.1. Datoria publică directă | 33 102 | 33 021 | 1 921 |
| I.1.2. Datoria garantată public | 432 | 410 | 21 |
| I.2. Datoria negarantată public, din care: | 33 908 | 33 129 | 3 411 |
| I.2.1. Depozite pe termen lung ale nerezidenţilor | 2 597 | 2 642 | 690 |
| I.3. Datoria autorităţii monetare, din care: | 1 171 | 1 170 | 15 |
| I.3.1. Alocări de DST de la FMI | 1 171 | 1 170 | 15 |
| II. Datoria externă pe termen scurt | 24 864 | 27 340 | 14 748e |
| Total datorie externă (I+II) | 93 477 | 95 070 | 20 116 |
| e) date estimate
p) date provizorii | |||
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 19,9 la sută în perioada ianuarie - aprilie 2018, comparativ cu 23,9 la sută în anul 2017. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 aprilie 2018 a fost de 5,3 luni, nivel comparabil cu cel de la 31 decembrie 2017 (5,4 luni).
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 aprilie 2018 a fost de 82,1 la sută, comparativ cu 87,2 la sută la 31 decembrie 2017.
Precizări metodologice
- Datele de balanţă de plăţi sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.
- Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al investiţiilor străine directe.
- Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele: 1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: https://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri. Principala diferenţă dintre cele două statistici provine de la Prelucrarea bunurilor aflate în proprietatea terţilor, care, conform BPM6, a fost reclasificată de la comerţul cu bunuri la comerţul cu servicii, iar sursa datelor pentru această poziţie a fost modificată de la Comerţul internaţional cu bunuri la Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii, derulată de BNR;
3.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
3.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);
3.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.
- Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
- Soldul datoriei externe publice este calculat pe bază cash (nu include dobânda acumulată şi care nu a ajuns la scadenţă). Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, în baza legislaţiei privind datoria publică, inclusiv titlurile de stat cumpărate de nerezidenţi - calculate la valoarea de piaţă. Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, conform legislaţiei privind datoria publică. Conform BPM6, alocările de DST de la FMI (pct. I.3.1 din tabel) sunt clasificate ca datorie externă pe termen lung.
- Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung şi exportul de bunuri şi servicii.
- Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaţionale ale României (valută + aur) la sfârşitul perioadei şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii din perioada respectivă.
- Datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală reprezintă soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plăţile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni.
Vezi și O nouă dezvăluire „atomică” a lui Oreste: Ce înaltă funcție ar fi avut tatăl lui Mircea Badea
Vești importante pentru clienții Bancpost: Ce se va întâmpla cu cardurile de debit
