Atenție! Cât costă, de fapt, benzina și motorina

În ultima lună, prețul internațional al țițeiului Brent, referință și pentru România, a scăzut cu 15 dolari pe baril, de la 81 de dolari, la jumătatea lui octombrie, la 66 de dolari, la jumătatea lui noiembrie.

Aceasta înseamnă o ieftinire de 18,5%. În aceeaşi perioadă de o lună, potrivit datelor Oil Bulletin(centralizatorul Comisiei Europene de preţuri comparate ale carburanţilor din ţările membre), preţul benzinei şi motorinei din România a scăzut insignifiant, de la 1,24 euro(5,70 lei) pe litru la 1,18 euro(5,42 lei), respectiv de la 1,29 euro(5,93 lei) pe litru la 1,27 euro pe litru(5,84 lei). Adică ieftiniri de 5%, respectiv 1,5%, practic , ca şi inexistente. Aceste date, pe care companiile distribuitoare de carburanţi din România le trimit la Bruxelles, arată că benzinarii români nu prea au ţinut cont de ieftinirile din pieţele internaţionale, menţinând neschimbate preţurile practicate în staţiile proprii, chiar şi în condiţiile în care a fost o prăbuşire  cu aproape 20% a cotaţiilor ţiţeiului, în doar o lună.

Aşa cum toţi şoferii ştiu, schimbările de preţ din benzinării sunt făcute aproape imediat, atunci când petrolul se scumpeşte, dar, iată, la ieftiniri e mai greu. Reducerile se fac mult mai greu şi sunt mici, în schimb, când se scumpeşte petrolul, peste noapte se scumpesc şi carburanţii, ba chiar o fac semnificativ.

România este a doua cea mai ieftină ţară din UE, ca preţ al benzinei , cu toate taxele incluse, după Bulgaria. Cu totul alta este situaţia la motorină, unde România este doar pe la jumătatea clasamentului.

Citește și: Cine a comandat arestarea Elenei Udrea – Momentul-cheie ales pentru reținerea fostului ministru al Turismului

În România, 50% din preţul unui litru de carburant reprezintă taxele şi accizele datorate statului. Preţul petrolului, cursul de schimb, costurile de logistică sau marja companiilor petroliere constituie cealaltă jumătate, fiecare dintre aceste elemente influenţând mai mult sau mai puţin preţul de la pompă. O altă influenţă importantă o are cursul de schimb leu – dolar. Petrolul şi produsele petroliere sunt cotate în dolari, însă distribuţia în România se face în lei, după care furnizorul este plătit tot în dolari – o întârziere de 30-45 de zile, în funcţie de fluxul de producţie/achiziţie între preţul de achiziţie şi preţul de desfacere. Astfel, o depreciere a leului în faţa dolarului aduce cu sine scumpirea carburanţilor.

Fiecare parte componentă a preţului are influenţă în preţul final. Dar nu înseamnă, în mod automat, că o ajustare într-un sens a unei componente duce la o ajustare proporţională a preţului final, deşi proporţia ajustării ar trebui, în mare, să corespundă, în condiţii de curs de schimb dolar/leu stabil pe o perioadă mai îndelungată de timp, cum este în România de mai multe luni. Dar, acest lucru nu înseamnă că o astfel de decalare nu este posibilă. Spre exemplu, cotaţia barilului de ţiţei poate scădea semnificativ, dar, în acelaşi timp, dolarul se poate aprecia în raport cu leul, în aşa fel încât preţul final să rămână neschimbat sau să scadă foarte puţin.

În acest moment, litrul de carburant comercializat în staţiile locale conţine în preţ o supraacciză de 38 de bani pe litru, care ar urma să fie scoasă până la sfârşitul anului, potrivit declaraţiilor ministrului de Finanţe Orlando Teodorovici. În consecinţă, benzinăriile ar trebui să opereze o ieftinire de 38 de bani pe litru, atât la benzină cât şi la motorină, iar România ar deveni cea mai ieftină ţară din UE pentru ambele tipuri de carburanţi, poziţie pe care a mai fost, în 201. ‘’Vom face o analiză de oportunitate. Prima acţiune în România este să spui că vei avea un minus pe buget, dacă scoţi o taxă, dar trebuie să te uiţi la efectele de runda a doua. Dacă o astfel de taxă poate produce efecte pozitive în economie, este foarte bine”, a spus Teodorovici. Supraîncărcarea cu taxe a carburanţilor nu a adus mai multe venituri la buget, aşa cum sperau guvernanţii. Ba chiar, după introducerea ei, anul trecut, vânzările au scăzut, ceea ce înseamnă că statul nu prea a avut de câştigat, dat fiind faptul că nu a încasat considerabil mai mult din taxele ce-i revin, aşa cum spera. Acum, se încearcă varianta inversă: scăzând taxarea, se ieftinesc carburanţii, cresc vânzările şi statul colectează mai mult la buget, scrie Capital.

Citește și:Este oficial! S-a anunțat când se va face modificarea privind ajutoarele sociale

În 2014, Guvernul Ponta introducea o supraacciză pe carburanţi, de 7 eurocenţi pe litru, cu scopul declarat ca din banii strânşi suplimentar se vor construi autostrăzi. Ulterior, chiar Victor Ponta a spus că această supraacciză a fost o eroare, dat fiind că banii au intrat nu în autostrăzi, ci în bugetul mare. La finalul anului 2016, noul Guvern PSD a decis, potrivit promisiunii asumate în campania electorală, că va scoate această supraacciză începând cu 1 ianuarie 2017. Tot la 1 ianuarie, a scăzut şi cota generală de TVA, cu un punct, de la 20% la 19%.

În toamna lui 2017, Guvernul s-a răzgândit însă şi a decis reintroducerea acestei supraaccize, pe motiv că petroliştii nu au ieftinit suficient carburanţii, iar preţul fără taxe ar fi nejustificat de mare .

În data de 15 septembrie, intrau în vigoare noile accize, mai mari cu 16 bani pe litru, decise de Guvern. Două săptămâni mai târziu, intra în vigoare, din nou, o nouă acciză, mai mare tot cu 16 bani pe litru. Înainte de a opera majorarea, ministrul Finanţelor a spus că s-a ales varianta creşterii în două etape tocmai pentru a nu crea şocuri consumatorilor. Efectul cumulat al majorării accizelor a fost, matematic, de 38 de bani pe litrul de acciză şi motorină, în benzinării.

În România există trei mari producători de carburanţi – Petrom, Rompetrol şi LukOil – şi mai mulţi distribuitori majori.

Trendul de preţ al carburanţilor este urmat fără excepţie de toţi distribuitorii, chiar dacă în proporţii diferite.

Citește și: Exclusiv Sute de mii de clienți ai Băncii Transilvania sunt vizați! Se întâmplă din 3 ianuarie 2019