Directorul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol, a lansat duminică un atac dur la adresa ministrului Mediului, Diana Buzoianu. Într-o postare pe o rețea socială, acesta a acuzat că șefa de la Mediu nu a emis Acordul de Mediu revizuit pentru Secțiunea 2 a Autostrăzii Sibiu-Pitești, ceea ce face ca lucrările să avanseze doar pe jumătate din suprafața contractată. Fără acest document, constructorii sunt obligați să oprească execuția pe mai mult de jumătate din traseu.
Blocajul de pe Secțiunea 2
Secțiunea 2 a Autostrăzii Sibiu-Pitești este considerată una dintre cele mai dificile porțiuni din programul național de infrastructură. Traseul traversează zona montană, cu tuneluri lungi, viaducte înalte și teren instabil. Lipsa acordului de mediu revizuit înseamnă că firmele de construcții nu pot lucra decât pe 45% din suprafața alocată. Restul de 55% rămâne blocat, iar termenele de finalizare sunt puse sub semnul între-bării.
Problema nu este nouă. Autoritățile discută de luni de zile despre revizuirea acordului de mediu pentru tronsoanele montane. În aprilie 2026, reprezentanți ai Ministerului Transporturilor, ai Ministerului Mediului și ai CNAIR au avut o întâlnire dedicată acestui subiect. Atunci s-a promis că procedura va fi finalizată în vara anului 2026. Însă, la mai bine de jumătate de an distanță, documentul încă nu a fost emis.
Ce spune șeful CNAIR
Cristian Pistol a precizat că absența acordului de mediu revizuit și a autorizațiilor de construire pentru întreaga suprafață împiedică implementarea completă a contractului. El a subliniat că proiectul este finanțat din fonduri europene și că orice întârziere riscă să atragă penalități. Constructorii plătesc costuri fixe cu utilajele și cu personalul, chiar dacă nu pot lucra. Aceste costuri se vor regăsi în prețul final al lucrării sau vor duce la dispute în arbitraj.
În plus, directorul CNAIR a atras atenția asupra faptului că România are termene clare de absorbție a fondurilor europene. O blocaj prelungit pe Autostrada Sibiu-Pitești pune în pericol nu doar acest proiect, ci și credibilitatea țării ca partener al Uniunii Europene în domeniul infrastructurii. El a cerut public ministrului Mediului să urgenteze emiterea documentelor necesare.
Poziția Ministerului Mediului
De partea cealaltă, Diana Buzoianu a declarat în trecut că vrea să ducă mai departe investițiile esențiale pentru România, dar că acest lucru trebuie făcut respectând legislația de mediu. Ea a precizat că revizuirea acordului de mediu implică o analiză complexă, cu studii de impact asupra ariilor protejate și a speciilor din zonă. Nu este vorba de o simplă semnătură, ci de un proces tehnic care nu poate fi grăbit fără riscul de a fi atacat în instanță.
Criticii acestei abordări spun însă că termenele birocratice ar trebui adaptate la urgența strategică a proiectului. Autostrada Sibiu-Pitești este o legătură vitală între sudul și centrul țării, iar fiecare zi de întârziere costă economia națională milioane de lei. În plus, alte autostrăzi din România s-au confruntat cu blocaje similare, ceea ce a dus la amânări de ani de zile.
Consecințele întârzierii
Blocajul de pe Secțiunea 2 are efecte în lanț. Constructorii sunt nevoiți să-și redeplaseze utilajele pe alte porțiuni, ceea ce duce la ineficiență. Costurile cu forța de muncă calificată cresc, iar specialiștii în tuneluri și viaducte sunt greu de înlocuit. Dacă întârzierea se prelungește, există riscul ca unele firme să renunțe la subcontractori sau să solicite majorarea prețului.
Pentru șoferi, vestea este proastă. În loc să circule pe autostradă între Sibiu și Pitești, aceștia vor fi nevoiți să foloseascân încă drumurile naționale aglomerate. Timpul de parcurs rămâne ridicat, iar accidentele rutiere sunt frecvente pe această rută. Economiștii estimează că fiecare an de întârziere al autostrăzii costă economia românească sute de milioane de euro în timp pierdut și combustibil suplimentar.
Perspective
Războiul declarațiilor dintre CNAIR și Ministerul Mediului nu ajută proiectul. Ambele părți au argumente valide, dar soluția stă în dialog și în stabilirea unui termen clar. Specialiștii în transporturi spun că România nu-și mai permite să amâne autostrăzile. Fiecare kilometru neterminat reprezintă un handicap competitiv în atragerea investițiilor străine. Rămâne de văzut dacă presiunea publică și cea a constructorilor va determina ministerul să accelereze procedura de avizare.
