De curând, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a pledat pentru indroducerea unui salariu minim pentru angajații din zona Euro și un venit minim garantat pentru persoanele care nu au un loc de muncă, urmând ca, ulterior, aceste măsuri să fie extinse și în restul statelor membre UE.
Creșterea remunerației minime a muncii în România, atât prin actul de voința a statului român exprimat în legislația internă actuală, cât și printr-o reglementare europeană (când va fi această adoptată), poate avea un efect invers decât cel vizat, dacă nu este susținută de un durabil factor economic.
Totuși, Cătălin Micu, managing associate la casa de avocatură Zamfirescu Racoti&Partners, susține că aceste decizii ar putea afecta țara noastră.
„Un salt rapid al salariului minim poate genera o creștere semnificativă a costului afacerii, în special în acele domenii în care costul cu resursa umană constituie un procent major din costul total al business-ului, ceea ce poate conduce la adoptarea unei măsuri de relocare a afacerii către regiuni în care costul cu forță de muncă este mic (de exemplu, nordul Africii, sudul Asiei etc.)”, precizează Micu.
Același Cătălin Micu a oferit și soluția. „Un exemplu în acest sens este dat de grupul Renault care a decis 'mutarea' progresivă a producției de automobile Dacia de la Mioveni la Tanger (Măroc). Bineînțeles, un astfel de rezultat care potențează factorul sărăcie în România poate fi evitat de statul român dacă adoptă și implementează, odată cu majorarea venitului minim, măsuri care generează un cadru economic favorabil durabil (de ex: dezvoltarea infrastructurii, facilități fiscale, menținerea stabilității legislative, menținerea unui nivel ridicat de securitate statală etc.)” , a mai spus avocatul, pentru ziare.com.
Vezi și Alertă din Ungaria! Planurile lui Putin și Trump. Unde se află România
Brokerul Sima face dezvăluiri cutremurătoare despre Ana Birchall, noul ministru al Justiției
Cum a ajuns Mihai Chirica, oponentul lui Dragnea, în politică și ce avere are
