Consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu atrage atenția că economia globală continuă să se confrunte cu multiple provocări la adresa stabilităţii şi predictibilităţii, amplificate de inflaţia record, precum şi de implicaţiile economice şi de securitate ale războiului din Ucraina.
"Probabil că traversăm perioada cu cea mai mare densitate în materie de crize din ultimul secol, care îşi vor pune amprenta, profund, pe evoluţiile din următoarele decenii. Sunt crize eterogene declanşate de cauze simultane, aparent independente, până la un punct, dar cu implicaţii multiple, care se întrepătrund şi se intercondiţionează reciproc în domenii dintre cele mai diverse. Spirala crizelor a fost pusă în mişcare de criza sanitară generată de pandemia de Covid-19, urmată de un lockdown economic care a perturbat lanţurile globale de aprovizionare. La acestea s-au adăugat, pe final de 2021, criza energetică din Europa, apoi, la începutul lui 2022, războiul şi criza de securitate în plan regional, context care culminează în prezent cu inflaţia generalizată şi creşterea costurilor de finanţare", explică el.
Redresarea economică post-pandemie, a adăugat Consilierul prezidenţial, şi-a pierdut avântul la nivel global, iar cele mai recente prognoze macroeconomice indică perspective mult mai rezervate, însă contextul economic general este dominat de incertitudini semnificative, de unde şi o foarte puternică volatilitate la nivelul celor mai titrate prognoze, a căror acurateţe are mult de suferit. De aici implicaţiile şi riscurile aferente la nivelul deciziilor de politică economică.
"FMI şi OCDE au retrogradat estimările de creştere economică globală pentru 2023, iar estimările pentru SUA, Zona Euro şi UK sunt destul de modeste. Riscurile recesioniste sunt preconizate a fi perspectiva dură cu care unele economii se vor confrunta în continuare. România nu face parte din aceste scenarii recesioniste, însă nu pot fi excluse anumite efecte de contagiune, de natură să încetinească unele categorii de exporturi şi creşterea economică estimată pentru anii următori", mai arată el în analiză.
Cosmin Marinescu atenţionează că inflaţia persistă şi este principala provocare la adresa stabilităţii economice, afectând substanţial puterea de cumpărare a categoriilor sociale cu venituri reduse. De aici şi nevoia imperativă a măsurilor de sprijin, cât mai bine ţintite şi dozate corespunzător, astfel încât să nu perpetueze spirala creşterii preţurilor.
El subliniază, de asemenea, că că politicile monetare ale marilor bănci centrale au fost aruncate în lupta anti-criză, fără rezerve, din dorinţa de salvare a economiei de efectele nefaste preconizate ale pandemiei şi, ca atare, autorităţile monetare au răspuns, încă de la începutul pandemiei în 2020, prin reducerea fără precedent a ratelor dobânzii de politică monetară şi creşterea rapidă a ofertei de bani din economie.
"În a doua jumătate a anului curent, date fiind consecinţele dureroase ale inflaţiei actuale, politicile monetare indică o schimbare decisivă de direcţie, poate chiar întârziată în unele privinţe. Astfel, politica monetară devine acum prociclică, pe bună dreptate, fapt care va frâna inevitabil ritmul de creştere a economiei, cu precădere pe direcţiile sale de creştere mai puţin sustenabile, ceea ce accentuează totuşi riscurile recesioniste.
Efortul bugetar masiv pe care guvernele şi l-au asumat în pandemie, atât în plan sanitar, cât şi prin politicile fiscale anti-criză, a condus la deficite bugetare semnificative în majoritatea statelor UE, în SUA şi UK, deficite care nu au fost încă îndeajuns atenuate.
Deşi se aştepta ca efortul bugetar anti-criză să se diminueze în 2021, multe state membre au decis să susţină în continuare cheltuieli publice cu o componentă permanentă considerabilă. Ca urmare, deficitele bugetare au scăzut mai puţin decât ar fi presupus redresarea economică, iar soldul bugetar primar structural a continuat să se deterioreze", explică Marinescu.
El a mai arătat că devine tot mai dificilă consolidarea fiscală, în condiţiile în care mare parte şi din povara crizei energetice a fost preluată, cel puţin temporar, de bugetele statale.
Pe de altă parte, graţie inflaţiei generalizate, finanţele publice se consolidează mai uşor şi mai degrabă în termeni nominali, nu neapărat şi din punct de vedere structural. Dificultăţile bugetare vor interveni pe măsură ce inflaţia şi implicaţiile sale nominale vor intra pe un trend mai consistent de reducere, aşa cum se preconizează pentru 2023.
Datoriile publice acumulate puternic în ultimii ani reprezintă, în opinia sa, o altă consecinţă directă a politicilor economice din pandemie. Limitele acestor datorii vor deveni tot mai rigide în privinţa accesului la finanţare şi a capacităţii finanţelor publice de a face faţă unor noi şocuri.
"Ponderea în PIB a datoriilor publice a crescut consistent în majoritatea statelor UE, dar şi în SUA sau Marea Britanie. În continuare, politicile bugetare expansioniste şi creşterea costurilor de finanţare conturează riscul ca anii următori să fie gravaţi de o nouă revenire în spectrul crizei datoriilor suverane", a punctat consilierul prezidenţial, conform agerpres.ro.
