sursa foto:  InquamPhotos-Ovidiu-Micsik

Consilier prezidențial: ‘Dezechilibrele externe reprezintă probabil cel mai serios semnal de alarmă la adresa sustenabilității și competitivității economice a României’

Consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu este de părere că economia României a înregistrat o creştere semnificativă în perioada post-pandemie, inclusiv în acest an, iar cel mai serios semnal de alarmă la adresa sustenabilităţii şi competitivităţii economice a României o reprezintă dezechilibrele externe.

 

Economia României a înregistrat o creştere semnificativă în perioada post-pandemie, inclusiv în anul curent. Datele statistice ne arată o creştere economică robustă, de 5% pe primele 9 luni ale anului, în ciuda unui context economic fragil la nivel mondial, dar mai ales în plan regional, pe fondul războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei. Motorul creşterii economice rămâne în continuare consumul, în detrimentul investiţiilor, cu precădere în prima jumătate a anului.

În cel de-al treilea trimestru, prin creşterea de 13%, investiţiile au înregistrat însă un reviriment important. Cu toate acestea, creşterea economică este bazată în continuare pe avansul consumului, care conduce la adâncirea dezechilibrelor externe către valori record, pe contrasens cu evoluţiile din regiune. (…)

Dezechilibrele externe reprezintă probabil cel mai serios semnal de alarmă la adresa sustenabilităţii şi competitivităţii economice a României. Aceste dezechilibre, perpetuate pe modelul deficitelor gemene, reflectă probleme structurale acumulate de-a lungul anilor, România fiind nevoită să gestioneze criza sanitară având cea mai fragilă situaţie bugetară dintre ţările UE la sfârşitul anului 2019, de unde şi procedura de deficit excesiv„, a scris Cosmin Marinescu, pe blogul personal, citează agerpres.ro.

 

El a subliniat însă că priorităţile investiţionale din proiectul de buget pentru 2023, prin alocarea programată de 7,2% din PIB, constituie premise pozitive pentru inversarea contribuţiei factorilor la creşterea economică în favoarea investiţiilor – bazate în special pe fondurile europene.

 

Conform datelor prezentate de acesta, în primele 9 luni ale anului 2022, deficitul de cont curent a depăşit 20 miliarde de euro, iar perspectivele sunt în continuare îngrijorătoare, cu riscul de a atinge un deficit de cont curent de 9% din PIB la finele anului, având în vedere excesul de cerere încă prezent în economie şi adâncirea puternică a deficitului balanţei comerciale.

Cosmin Marinescu a semnalat că adâncirea sistematică a deficitului de cont curent reflectă, ca factor explicativ principial, declinul semnificativ al soldului economii – investiţii la nivelul sectorului guvernamental, iar influenţa puternică a sectorului public este în contrast clar cu situaţia de dinaintea crizei financiare din 2008, atunci când deteriorarea contului curent a fost generată preponderent de expansiunea sectorului privat, în anumite privinţe nesustenabilă, în contextul unui output-gap puternic pozitiv.

Pe de altă parte, a subliniat el, balanţa comercială este un factor puternic de înrăutăţire a situaţiei contului curent, iar datele aferente primelor 9 luni ale acestui an conturează în continuare o imagine îngrijorătoare. Deficitul comercial a ajuns la 25 miliarde euro, cu aproape 50% mai mare faţă de perioada similară din 2021, fiind determinat parţial şi de creşterea mai puternică a preţurilor importurilor faţă de preţurile exporturilor.

 

Consilierul prezidenţial a reamintit că execuţia bugetară pe primele 10 luni ale anului indică un deficit de 3,4% din PIB, iar nivelul la zi al deficitului bugetar conturează încadrarea în ţinta anuală asumată, de 5,7% din PIB – deficit bugetar cash, dar a menţionat că, în perspectiva anului 2023 şi nu numai, sunt necesare eforturi sporite pentru creşterea sustenabilă a ponderii în PIB a veniturilor fiscale, astfel încât reducerea în continuare a deficitului bugetar să fie susţinută şi pe partea de venituri.

 

Veniturile fiscale au crescut în termeni nominali cu aproape 23%, însă principalul aliat al acestei performanţe a fost inflaţia, prin creşterea puternică a tuturor preţurilor. Această evoluţie nu se va mai putea repeta în 2023, ceea ce va muta accentul administrării fiscale din planul performanţelor cantitative în cel calitativ, al eficienţei colectării fiscale. Investiţiile din fonduri europene sunt instrumentele vitale prin care economia îşi poate redobândi vigoarea, rezilienţa şi competitivitatea.

Datele recente indică însă necesitatea unui efort administrativ sporit pentru impulsionarea investiţiilor din fonduri europene, a căror execuţie în implementare este suboptimală până la acest moment. Pe de altă parte, investiţiile străine directe au înregistrat constant o evoluţie favorabilă, cu o creştere de circa 15% pe primele 9 luni ale anului, ceea ce arată că mediul de afaceri din România este în continuare atractiv pentru investitorii externi„, mai arată Cosmin Marinescu în analiza postată pe blog.

 

Astfel, el subliniază că, în contextul economic şi de securitate actual, ţinând cont de riscurile şi vulnerabilităţile existente, prudenţa şi responsabilitatea în privinţa finanţelor publice sunt imperative, iar reformele şi investiţiile din fonduri europene trebuie susţinute şi accelerate la maximum.

 

În acest sens, bugetul pentru 2023 trebuie să fie un buget robust, credibil, care să susţină angajamentul de consolidare fiscală – prin reducerea sustenabilă a deficitului bugetar în ţintele asumate, implementarea PNRR şi absorbţia integrală a fondurilor europene, asigurând protecţia adecvată a celor mai vulnerabile categorii sociale în raport cu inflaţia, dar şi faţă de criza energetică şi riscurile acesteia în perioada de iarnă„, a menţionat el.

În ceea ce priveşte inflaţia, Cosmin Marinescu a explicat că aceasta „nu apare şi dispare ca şi cum aprinzi şi stingi un bec în casă„, iar procesul de dezinflaţie, de reducere a intensităţii inflaţiei, are nevoie de un anumit timp şi de acomodarea unor ajustări în economie, legate inclusiv de creşterea ratelor dobânzii.

În acest sens, dată fiind necesitatea unei politici monetare consecvente cu obiectivul definitoriu privind ţintirea inflaţiei, care să confere credibilitate şi încredere, se poate anticipa că 2023 va fi anul dezinflaţiei„, a punctat Marinescu.

URMARESTE-NE

SHARE

COMENTEAZĂ

articole similare