Potrivit sondajului "Percepțiile românilor privind Uniunea Europeană", publicat în mai 2026, 67% dintre respondenți au o opinie favorabilă despre Uniunea Europeană, iar 66% ar vota pentru rămânerea României în UE. Cu toate acestea, doar 47% consideră că România a avut mai mult de câștigat din aderarea la Uniunea Europeană, în scădere semnificativă față de 62% înregistrați în 2016.
Principalii factori de îngrijorare
Costul vieții ridicat, emigrarea tinerilor și securitatea reprezintă principalele preocupări ale românilor în legătură cu Uniunea Europeană. Aceste teme domină agenda publică și influențează percepția tot mai critică asupra beneficiilor aderării, în contextul în care mulți cetățeni simt că standardul de viață nu s-a îmbunătățit semnificativ în cei 18 ani de la intrarea în UE.
Schimbarea de atitudine este evidentă în rândul tuturor categoriilor sociale. Românii sunt acum mai puțin entuziaști și mai pragmatici în evaluarea relației cu Uniunea Europeană, căutând rezultate concrete și măsurabile ale apartenenței la blocul comunitar.
Contextul economic actual
Evoluția percepțiilor publice vine într-un context economic dificil pentru România. Consumul a scăzut consistent în ultimele luni, iar criza politică prelungită afectează încrederea investitorilor și a cetățenilor. Datele Institutului Național de Statistică arată că volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5,8% în primul trimestru din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut.
Analiștii politici consideră că guvernul și partidele politice trebuie să explice mai clar beneficiile concrete ale apartenenței la UE și să demonstreze cum fondurile europene contribuie la dezvoltarea infrastructurii, a educației și a sistemului de sănătate. Fără o comunicare eficientă, scepticismul riscă să crească în continuare.
Implicații pentru viitor
Chiar dacă majoritatea românilor rămân pro-europeni, trendul descendent al percepției beneficiilor aderării ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru clasa politică. Experții în sondaje avertizează că o continuare a acestei tendințe ar putea eroda sprijinul popular pentru proiectul european în anii următori.
Comisia Europeană și instituțiile naționale au responsabilitatea comună de a demonstra valoarea adăugată a apartenenței la UE, în special prin absorbția eficientă a fondurilor europene și implementarea reformelor care îmbunătățesc viața de zi cu zi a cetățenilor.
Surse: IRES, Spotmedia.ro, Capital.ro, Q Magazine
