"România a pierdut sute de milioane de euro pe cererea de plată nr. 3, iar cei responsabili încearcă astăzi să își acopere incompetența aruncând cu acuzații în stânga și în dreapta", a transmis Oana Gheorghiu într-o postare publică.
Reforma companiilor de stat, jalon crucial
Disputa vizează Reforma 9 din PNRR, una dintre cele mai importante componente asumate de România în relația cu Comisia Europeană. Reforma urmărea modernizarea și depolitizarea conducerii companiilor de stat, prin introducerea unor reguli mai stricte privind guvernanța corporativă.
Comitetul interministerial pentru sprijinirea implementării Reformei 9 a fost înființat la 16 iunie 2022 prin Decizia Prim-Ministrului nr. 366/2022, fiind condus inițial de secretarul general al Guvernului de atunci, Marian Neacșu, iar ulterior de Ștefan-Radu Oprea.
Acest comitet trebuia să asigure îndeplinirea a trei jaloane-cheie: jalonul 439 privind revizuirea cadrului legal privind întreprinderile publice, jalonul 440 privind constituirea și operaționalizarea grupului permanent pentru coordonarea politicii de guvernanță corporativă, și jalonul 442 privind îmbunătățirea procedurilor de selecție și evaluare a administratorilor companiilor de stat.
Cronologia evenimentelor
Pe 15 aprilie 2023, România a depus oficial cererea de plată nr. 3 către Comisia Europeană, asumând atunci că jaloanele 439 și 440 sunt îndeplinite. Ulterior însă, evaluările europene au arătat că unul dintre jaloane nu fusese implementat corespunzător.
Pe 28 mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea unei sume de 330 de milioane de euro din fondurile aferente cererii de plată nr. 3, cauzată de neîndeplinirea jalonului 440 privind operaționalizarea mecanismului de coordonare a guvernanței corporative.
România a avut termen până la 28 noiembrie 2025 pentru remedierea problemelor semnalate. Vicepremierul Gheorghiu susține că toate măsurile trebuiau realizate până la această dată-limită, conform Regulamentului European. Orice acțiune ulterioară nu mai putea schimba decizia de pierdere a fondurilor.
Decizia finală și implicațiile
Pe 30 aprilie 2026, Comisia Europeană a luat decizia finală de a reduce suma suspendată la aproximativ 200 de milioane de euro, sumă pe care România o pierde definitiv. Vicepremierul interimar susține că această pierdere era practic consumată încă din noiembrie 2025, înainte ca actuala echipă guvernamentală să preia coordonarea reformei.
Pierderea fondurilor europeni reprezintă un semnal de alarmă pentru capacitatea administrativă a României de a implementa reforme structurale complexe. Experții economici avertizează că astfel de eșecuri pot afecta credibilitatea țării în fața instituțiilor europene și pot pune în pericol accesul la viitoare finanțări.
Surse: Guvernul României, Capital.ro, Comisia Europeană
