Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a publicat cel mai recent raport "Regional Economic Prospects", care aduce vești îngrijorătoare pentru economia românească. Instituția financiară internațională și-a revizuit fundamental previziunile pentru România, anticipând acum un declin al Produsului Intern Brut (PIB) de 0,2% în anul 2026, în contradicție majoră cu prognoza anterioară care estima o creștere de 1,2%.
Deteriorarea accelerată a economiei românești
Revizuirea negativă semnificativă vine în contextul unei contracții economice înregistrate în primul trimestru al anului 2026, coroborată cu o scădere accentuată a consumului gospodăriilor și a producției industriale. Datele indică o înrăutățire rapidă a condițiilor macroeconomice, care a determinat BERD să-și ajusteze estimările în doar câteva luni de la precedenta evaluare din februarie 2026.
"Cea mai mare îngrijorare o reprezintă contracția consumului privat și încetinirea producției industriale", notează raportul instituției financiare. Economia României, care înregistrase o creștere de 0,7% în 2025, se confruntă acum cu perspective sumbre pentru anul în curs.
Perspectiva pentru 2027: o revenire modestă
Pentru anul 2027, BERD anticipează o revenire a economiei românești, însă și această estimare a fost revizuită în scădere. Astfel, instituția prognozează acum o creștere economică de 1,8%, comparativ cu 2,2% cât estimase anterior. Această cifră, deși pozitivă, indică o recuperare fragilă și sub potențialul economiei.
BERD subliniază că revenirea economică depinde de mai mulți factori esențiali: absorbția fondurilor europene din Facilitatea de Redresare și Reziliență, îmbunătățirea încrederii în mediul de afaceri și menținerea unui curs stabil al politicilor economice. Cu toate acestea, consumul privat va rămâne probabil limitat de ajustările fiscale și de inflația ridicată.
Inflația, un factor de risc major
Unul dintre motivele principale ale înrăutățirii prognozei îl reprezintă accelerarea inflației. După ce în semestrul doi din 2025 inflația ajunsese la aproximativ 9,5%, urmare a eliminării plafonării prețului la electricitate și a majorării TVA și accizelor, în aprilie 2026 rata inflației a escaladat la aproape 11%, pe fondul prețurilor tot mai ridicate la energie.
Ca răspuns la presiunile inflaționiste, Banca Națională a României (BNR) a menținut rata dobânzii de referință la nivelul de 6,5% la începutul anului 2026. Nivelul ridicat al ratei dobânzii afectează creditarea și investițiile, contribuind la încetinirea activității economice.
Deficitul bugetar rămâne la niveluri ridicate
Raportul BERD indică o reducere graduală a deficitului guvernamental general, de la 9,3% din PIB în anul 2024 la 7,95% din PIB în 2025. Pentru anul 2026, instituția estimează un deficit de 6,2% din PIB, o îmbunătățire modestă în condițiile unei contracții economice.
Cheltuielile guvernamentale au scăzut cu 11% în ritm anual în ultimul trimestru din 2025, afectând evoluția economică. În contrast, investițiile publice au reprezentat 7% din PIB și au contribuit la creșterea exporturilor nete, pe fondul majorării livrărilor de bunuri de capital și de bunuri intermediare.
Riscuri și incertitudini
BERD identifică mai multe riscuri care ar putea duce la înrăutățirea și mai mult a situației economice. Principalele amenințări includ:
Posibile abateri de la calea de consolidare fiscală pe termen lung
Volatilitatea comerțului internațional și incertitudinea geopolitică
Incertitudinea politică prelungită care afectează încrederea investitorilor
Presiunile inflaționiste persistente care erodează puterea de cumpărare
Dependența de absorbția fondurilor europene pentru relansarea investițiilor
Context regional comparativ
În context regional, economia României pare să înregistreze una dintre cele mai slabe performanțe. În timp ce alte economii din Europa Centrală și de Est arată semne de stabilizare sau creștere moderată, România se îndreaptă spre recesiune tehnică, sub impactul politicilor fiscale restrictive și al șocurilor inflaționiste.
Experții economici subliniază că implementarea unor reforme structurale și îmbunătățirea absorbției fondurilor europene sunt esențiale pentru relansarea economică. Fără aceste măsuri, perspectiva de revenire în 2027 riscă să fie la fel de fragilă precum estimările actuale.
Surse: Profit.ro, Wall-Street.ro, SeeNews.com, Economica.net
