O decizie așteptată de piața financiară
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis, în ședința de la începutul lunii august 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de șase virgula cinci zero la sută pe an. Decizia nu a surprins piața, întrucât analiștii anticipau această măsură pe fondul inflației persistent ridicate. Banca centrală a menținut, de asemenea, neschimbate dobânda pentru facilitatea de creditare la șapte virgula cinci la sută și pe cea pentru depozite la cinci virgula cinci la sută. Rezervele minime obligatorii au rămas și ele la nivelurile actuale, semn că politica monetară rămâne restrictivă pentru a tempera presiunile inflaționiste.
Inflația rămâne peste zece la sută
Datele oficiale publicate de Institutul Național de Statistică arată că rata anuală a inflației a fost, în luna mai 2026, de zece virgula opt cinci la sută, iar în iunie a scăzut ușor la zece virgula patru doi la sută. Deși se observă o tendință de temperare, prețurile continuă să crească într-un ritm mult peste ținta BNR, stabilită la două virgula cinci la sută plus sau minus un punct procentual. Principalele presiuni vin din segmentul energiei, alimentelor și serviciilor, unde costurile de producție și transport rămân ridicate.
Ce prognozează BNR pentru trimestrul trei
Banca Națională estimează o scădere substanțială a inflației în trimestrul al treilea din 2026, pe fondul bazei de comparație favorabile și al reducerii unor presiuni de cost. Cu toate acestea, riscurile rămân ridicate, iar incertitudinile legate de evoluția prețurilor la energie și materii prime continuă să afecteze perspectivele. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avertizat că redresarea economică nu va fi rapidă și că este nevoie de prudență în gestionarea politicilor macroeconomice.
Impactul asupra creditelor și depozitelor
Menținerea dobânzii-cheie la șase virgula cinci la sută are efecte directe asupra costului creditelor în lei. Indicele Robor la trei luni, care influențează ratele la creditele ipotecare și de consum, a scăzut recent la valori apropiate de cele din vara anului 2022, ceea ce aduce o ușurare pentru debitori. Pe de altă parte, depozitele bancare continuă să ofere randamente atractive, încurajând economisirea în lei și nu în valută, ceea ce ajută la stabilizarea cursului de schimb.
Perspectivele economiei românești
Produsul Intern Brut a înregistrat o contracție trimestrială de un virgula nouă la sută în ultimul trimestru din 2025, iar în primul trimestru din 2026 activitatea economică a stagnat. În termeni anuali, PIB-ul a scăzut cu un virgula doi la sută, după un avans de doar zero virgula doi la sută în trimestrul patru din 2025. Analiștii sunt de părere că redresarea va fi una lentă, iar BNR ar putea începe să reducă dobânda abia în toamnă, după ce inflația va coborî sustenabil sub pragul de zece la sută.
De asemenea, analistii financiari considera ca decizia BNR de a mentine dobanda la nivelul actual este una de prudenta. Unii experti sustin ca banca centrala ar fi putut reduce usor dobanda pentru a stimula creditarea, dar riscul ca inflatia sa revina a fost considerat prea mare. In paralel, BNR a continuat sa intervina pe piata valutara pentru a tempera fluctuatiile cursului euro-leu.
Pe piata valutara, leul s-a mentinut relativ stabil in raport cu euro, desi presiunile sunt vizibile. BNR a continuat sa intervina prin operatiuni de sterilizare pentru a mentine cursul in limite acceptabile. Analistii estimeaza ca, daca inflatia va continua sa scada in trimestrul trei, banca centrala ar putea incepe un ciclu de reducere graduala a dobanzii in ultimul trimestru al anului.
Surse: Capital.ro, Digi24.ro, ȘtiriPeSurse.ro, Jurnalul.ro
