Un singur document pentru identitate și sănătate
Românii vor trece printr-o transformare semnificativă în modul în care interacționează cu sistemul medical. Din data de 1 septembrie 2026, cartea electronică de identitate, cunoscută sub denumirea de CEI sau buletinul cu CIP, va putea înlocui treptat cardul de sănătate. Noua măsură face parte dintr-un pachet mai larg de digitalizare a serviciilor publice și are ca scop simplificarea accesului la asistența medicală. CEI va funcționa ca metodă de autentificare securizată în sistemul național de asigurări de sănătate, eliminând necesitatea de a purta multiple documente.
Ministerul Digitalizării și Casa Națională de Asigurări de Sănătate au anunțat că tranziția se va face treptat, astfel încât să nu existe discontinuități în accesul la servicii. În perioada de tranziție, care va dura câteva luni, ambele documente vor putea fi folosite în paralel. Pacienții care nu au încă buletinul cu CIP își vor putea utiliza în continuare cardul de sănătate tradițional pentru a se prezenta la medic, la farmacie sau la spital. Scopul este ca, până la sfârșitul anului 2026, CEI să devină documentul principal de identificare în sistemul medical.
Cum funcționează noul sistem
Cartea electronică de identitate conține un cip care stochează datele biometrice și de identificare ale titularului. Acest cip poate fi citit de terminale speciale, aflate deja în dotarea furnizorilor de servicii medicale. Când un pacient se prezintă la medic, simpla apropiere a buletinului de un cititor va permite accesul la fișa sa medicală electronică și va confirma calitatea de asigurat. Procesul este similar cu cel folosit pentru cardul de sănătate, dar cu un nivel superior de securitate și cu posibilitatea de a integra mai multe funcții într-un singur document.
Reprezentanții CNAS au explicat că CEI nu va stoca date medicale pe cipul propriu, ci va funcționa doar ca o cheie de acces către platformele digitale autorizate. Datele medicale vor rămâne stocate în siguranță pe serverele instituțiilor de sănătate, în conformitate cu regulamentul GDPR. Acest lucru este menit să protejeze confidențialitatea pacienților și să prevină accesul neautorizat la informații sensibile.
Avantaje pentru pacienți și sistem
Noua măsură aduce multiple avantaje atât pentru pacienți, cât și pentru sistemul de sănătate. În primul rând, românii nu vor mai fi nevoiți să care după ei mai multe carduri și documente. Buletinul cu CIP va fi suficient pentru a dovedi identitatea și calitatea de asigurat, atât în contexte medicale, cât și în alte situații oficiale. În al doilea rând, procesul de autentificare va fi mai rapid și mai eficient, reducând timpul de așteptare la ghișee și la cabinete.
Pentru sistemul medical, trecerea la CEI înseamnă o reducere a costurilor cu tipărirea și distribuția cardurilor de sănătate tradiționale. De asemenea, va fi mult mai ușor de gestionat situația persoanelor care își pierd cardul sau cărora le expiră. Cu buletinul electronic, actualizarea datelor se poate face de la distanță, fără ca pacientul să fie nevoit să meargă fizic la sediul CNAS. Aceasta va duce la o administrare mai eficientă a bazei de date a asiguraților.
Ce spun experții în digitalizare
Experții în tehnologie și digitalizare au salutat inițiativa, considerând-o un pas important către modernizarea administrației publice din România. Ei subliniază că multe țări europene, precum Estonia, Germania și Franța, au implementat deja sisteme similare, cu rezultate foarte bune. "România are șansa să recupereze decalajul față de țările occidentale în ceea ce privește serviciile digitale. Buletinul cu CIP este un instrument puternic, care poate fi extins pentru multe alte servicii publice", a declarat un specialist în securitate cibernetică.
Cu toate acestea, experții atrag atenția că succesul implementării depinde de mai mulți factori. În primul rând, infrastructura IT a furnizorilor de servicii medicale trebuie să fie pregătită să prelucreze noul tip de autentificare. În al doilea rând, personalul medical trebuie instruit pentru a utiliza corect noile dispozitive. În al treilea rând, este esențială o campanie de informare publică, pentru ca toți cetățenii să înțeleagă cum funcționează noul sistem și ce beneficii aduce.
Provocări și întrebări fără răspuns
Deși măsura este una ambițioasă, nu lipsesc provocările. O parte dintre cetățeni, în special persoanele în vârstă și cele din zonele rurale, s-ar putea să întâmpine dificultăți în adaptarea la noul sistem. Pentru ei, tranziția treptată este esențială, iar autoritățile trebuie să asigure suport tehnic și uman. De asemenea, există îngrijorări legate de securitatea datelor și de posibilele atacuri cibernetice. Experții susțin că, dacă sistemul nu este bine securizat, riscul de furt de identitate și de acces neautorizat la date medicale este real.
Un alt aspect controversat este costul. Deși autoritățile promite că buletinul electronic va fi eliberat la același preț cu cel vechi, unii cetățeni se tem de taxe ascunse sau de costuri suplimentare legate de actualizarea datelor. CNAS a dat asigurări că nu vor exista costuri suplimentare pentru pacienți și că toate cheltuielile vor fi suportate din bugetul instituției. Rămâne de văzut cum va funcționa sistemul în practică și dacă promisiunile vor fi respectate.
Surse: cetateanul.ro, news24.ro, lovitura.ro, primapagina.ro
