În cadrul unui interviu, europarlamentarul Victor Negrescu a spus că schimbarea reprezintă „un efort foarte mare pe care îl vor face serviciile noastre consulare, în alte părți ale globului”, dar, în același timp, intrarea în mecanismele de decizie Schengen „ne va permite să punem în continuare presiune pentru a putea intra (cât mai rapid) și pe cale terestră”, potrivit Știrile Pro TV.
Abia de la data de 31 martie, România va putea intra în mecanismele politice, decizionale specifice ale zonei de circulație. În acest context, autoritățile vor putea să pună presiune pentru a fi acceptați și în spațiul terestru.
„(De la 31 martie- n.r.) intrăm în tot ce înseamnă mecanismele politice, decizionale specifice zonei de liberă circulație, ceea ce ne poate permite nouă să punem în continuare presiune pentru a putea intra inclusiv pe care terestră”, a adăugat europarlamentarul, pentru sursa citată.
Totuși, aderarea completă ar putea veni abia în anul 2025, după ce vor avea loc alegerile parlamentare din Austria.
CITEȘTE ȘI: Schengen pentru România! Polițiștii români, în colaborare cu partenerii din Schengen, au localizat peste 800 de persoane prin SIS
Ce a spus ministrul de Interne al Austriei despre aderarea României la Schengen
Pe data de 26 februarie, ministrul austriac de Interne a vorbit despre aderarea României la Schengen, în timpul unei conferințe de presă la Innsbruck. Gerhard Karner a clarificat dreptul de veto al Austriei, cu privire atât la țara noastră, cât și la Bulgaria.
Partidul care este în prezent la putere în Austria a avut o poziție dură față de migrația ilegală a cetățenilor, în țara lor. Simultan, conducătorii din România au cerut să ne dea și nouă acces în spațiul Schengen, și din punct de vedere terestru, dar răspunsul ministrului a fost foarte clar și tranșant, făcând referire la acordul pentru porturi și aeroporturi, „Schengen aerian și maritim”.
După multe negocieri, s-a ajuns la acest compromis prin care se prevede că frontiera terestră trebuie să fie securizată. La frontiera externă vor fi disponibili ofițeri de poliție și resurse suplimentare ale Frontex. Mai mult decât atât, cetățenii care au cerut azil în România și în Bulgaria trebuie să se întoarcă în Austria și alte țări de apartenență.
CITEȘTE ȘI: Europarlamentar român, despre aderarea la Schengen: Întrebarea este dacă preţul plătit pentru a stoarce o decizie pe 30 decembrie este unul corect
