O veste tristă pentru patrimoniul cultural al Bucureștiului a revenit în atenția publicului. Casa academicianului Alexandru Rosetti, situată pe strada Dionisie Lupu, numărul 56, în apropiere de Piața Romană, a fost demolată, lăsând în urmă un teren gol pe care proprietarul intenționează să ridice un bloc cu patru etaje. Gestul a stârnit reacții vehemente din partea societății civile și a specialiștilor în domeniul conservării monumentelor istorice.
Cine a fost Alexandru Rosetti
Alexandru Rosetti a fost unul dintre cei mai importanți lingviști români, fondator al școlii românești de lingvistică modernă, alături de Iorgu Iordan. Născut pe 20 octombrie 1895 la București, Rosetti a dedicat întreaga sa carieră studierii limbii române, publicând zeci de lucrări fundamentale care sunt citate și astăzi în întreaga lume. A fost membru al Academiei Române și a contribuit esențial la dezvoltarea filologiei autohtone.
Casa sa din strada Dionisie Lupu nu era doar o locuință, ci un loc încărcat de istorie. Aici s-au scris pagini importante ale lingvisticii românești, iar imobilul reprezenta o mărturie arhitecturală a epocii interbelice. Demolarea ei a însemnat dispariția unui punct de referință cultural în capitală.
Demolarea și controversele legale
Casa a fost demolată în urmă cu câțiva ani, dar subiectul a revenit periodic în dezbaterea publică. Mai multe instanțe au analizat legalitatea autorizației de desființare emisă de Primăria Sectorului 1. Curtea de Apel București a decis definitiv că demolarea a fost ilegală, anulând două autorizații emise în 2009. Cu toate acestea, clădirea dispăruse deja, iar terenul era pregătit pentru noua construcție.
Deputatul Nicușor Dan a fost unul dintre cei care au contestat demolarea în instanță. El a atras atenția că autorizația de desființare a fost emisă fără respectarea tuturor procedurilor legale și că imobilul avea valoare istorică incontestabilă. Deși justiția i-a dat dreptate, verdictul a venit prea târziu pentru salvarea casei.
Ce se va construi în locul casei
Pe terenul eliberat, investitorul privat a obținut autorizație pentru construirea unui bloc cu patru etaje. Proiectul a fost contestat de vecini și de organizații neguvernamentale, dar autoritățile locale au considerat că documentația este în regulă. Dezvoltatorul susține că noul imobil va respecta toate normele de construcție și va include spații verzi, dar criticii spun că acest lucru nu compensează pierderea patrimoniului istoric.
Cazul Rosetti nu este unul izolat. Bucureștiul a pierdut în ultimele decenii zeci de case monument, unele dintre ele aparținând unor personalități culturale de prim rang. Ritmul demolărilor a scăzut în ultimii ani datorită presiunii societății civile, dar cazuri precum cel de pe strada Dionisie Lupu arată că pericolul nu a dispărut complet.
Reacția societății civile
Organizațiile de protecție a patrimoniului au organizat mai multe proteste și campanii de conștientizare. Ei cer autorităților să oprească construcția blocului și să amenajeze în loc un spațiu public sau un muzeu dedicat academicianului. Până în prezent, demersurile nu au avut succes, iar lucrările la noul imobil sunt în desfășurare.
Experții în urbanism atrag atenția că pierderea identității arhitecturale a Bucureștiului are efecte pe termen lung asupra calitții vieții și a turismului. O capitală fără case istorice devine un oraș anonim, iar acest proces, odată declanșat, este greu de oprit.
O lecție despre memoria colectivă
Cazul casei Rosetti arată că memoria colectivă are nevoie de repere fizice. Demolarea unei case nu este doar dispariția unui zid, ci ștergerea unui fragment de istorie. Este de datoria comunității și a autorităților să protejeze aceste repere, pentru ca generațiile viitoare să poată însemna trecutul.
Strada Dionisie Lupu 56 — adresa casei academicianului Alexandru Rosetti.
Bloc cu patru etaje — proiectul aprobat pe terenul eliberat.
Decizie definitivă — Curtea de Apel a anulat autorizațiile de demolare.
Patrimoniu istoric — casa făcea parte din identitatea arhitecturală a capitalei.
Surse: HotNews, Mediafax, Ziare.com.
