România se află la o răscruce în ceea ce privește prețul gazelor naturale. După ani de plafonare și subvenții, discuțiile despre liberalizarea completă a pieței devin din ce în ce mai intense. Specialiștii avertizează că, odată eliminate toate reglementările de preț, facturile la gaze ar putea crește masiv. Unii estimează chiar o dublare a costurilor pentru consumatorii casnici. În acest context, un lucru este cert: românii plătesc deja cele mai mari tarife la gaze din ultimii patru ani, iar perspectivele nu sunt deloc îngrijurătoare.
Cum am ajuns aici
În 2022, guvernul a introdus o schemă de plafonare a prețurilor la energie și gaze, ca răspuns la criza generată de războiul din Ucraina. Măsura a fost prelungită succesiv, prin ordonanțe de urgență. Ea a protejat parțial consumatorii, dar a generat costuri uriașe pentru bugetul de stat. Furnizorii au fost compensați pentru diferența dintre prețul real și cel plafonat, iar factura a fost plătită de toți contribuabilii.
În 2026, schema a fost modificată. O nouă ordonanță de urgență a reglementat prețul pentru perioada aprilie 2026 – martie 2027. Consumatorii vor plăti prețul cel mai mic dintre două opțiuni: prețul reglementat sau prețul din piața liberă. Această măsură oferă o protecție temporară, dar nu rezolvă problema de fond. Piața rămâne parțial reglementată, iar prețurile continuă să crească.
Ce înseamnă liberalizarea
Liberalizarea pieței înseamnă că prețul gazelor va fi stabilit exclusiv de ofertă și cerere, fără intervenția statului. În teorie, competiția dintre furnizori ar trebui să ducă la prețuri mai mici. În practică, piața românească este dominată de câșiva jucători mari, iar concurența reală este limitată. Consumatorii nu au cultura de a compara ofertele și de a schimba furnizorul, așa că mulți rămân cu prețurile propuse de operatorii tradiționali.
Primele oferte ale furnizorilor pentru perioada post-plafonare indică tarife cu până la treizeci și cinci la sută mai mari decât nivelul actual. Dacă la această creștere se adaugă și eliminarea completă a reglementărilor, facturile ar putea ajunge la niveluri de două ori mai mari față de cele de acum. Pentru o familie care plătește lunar câteva sute de lei, acest lucru înseamnă un efort financiar considerabil.
Situația actuală a prețurilor
România are deja cele mai mari tarife la gaze din ultimii patru ani. Prețul mediu plătit de consumatorii casnici a crescut constant, chiar și cu plafonare. Scumpirile sunt cauzate de multiple factori: majorarea prețului gazelor pe piețele internaționale, deprecierea monedei naționale și creșterea costurilor de distribuție. România produce o parte din gaze, dar nu suficient pentru a acoperi consumul intern. Diferența este importată, la prețuri dictate de piața globală.
Comparativ cu alte state din Uniunea Europeană, românii plătesc prețuri relativ moderate. Însȓ, raportat la venituri, factura la gaze reprezintă o pondere mai mare din bugetul gospodăriei decât în țările vestice. Acest lucru face ca orice creștere de preț să fie resimțită mult mai acut. Familiile cu venituri mici sunt cele mai vulnerabile, deoarece nu au resurse pentru a absorbi șocuri financiare.
Voci care cer amânare
Din ce în ce mai multe organizații și politicieni cer amânarea liberalizării complete. Ei argumentează că populația nu este pregătită pentru o astfel de lovitură și că economia națională ar putea suferi. Sindicatele au avertizat că scumpirile la gaze vor duce la cereri de majorare a salariilor, ceea ce ar putea declanșa un cerc vicios al inflației. Asociațiile de consumatori cer menținerea protecției pentru categoriile vulnerabile.
Pe de altă parte, economiștii de piață liberă susțin că plafonarea prețurilor distorsionează economia. Ea încurajează consumul excesiv, descurajează investițiile și creează deficite bugetare. Liberalizarea, spun ei, este inevitabilă și necesară pe termen lung. Problema este momentul și viteza cu care se face tranziția. Un șoc prea brusc poate genera efecte sociale devastatoare.
Concluzie
Liberalizarea pieței gazelor este o sabie cu două tăișuri. Pe de o parte, este necesară pentru o economie sănătoasă. Pe de altă parte, poate genera facturi dublate și suferință socială. Românii plătesc deja cele mai mari tarife din ultimii patru ani, iar perspectivele sunt sumbre. Statul trebuie să găsească un echilibru între liberalizare și protecție, prin măsuri țintite pentru cei vulnerabili. Energia nu este un lux, ci o necesitate, iar accesul la ea trebuie garantat.
