Un fenomen atmosferic urmărit de specialiști
Vortexul polar este un sistem de vânturi puternice care se formează în stratosfera de deasupra Polilor, în special în zona Arcticii. Aceste vânturi circulă în sens antiorar și creează o zonă de presiune scăzută care „închide” aerul rece la Pol. Atunci când vortexul este stabil, temperaturile extreme rămân blocate în regiunile arctice, iar Europa și România beneficiază de ierni mai blânde. Atunci când vortexul se slăbește sau se rupe, masele de aer polar pot coborî spre latitudini mai mici, aducând ger și ninsori abundente.
Climatologii avertizează că iarna 2025-2026 ar putea fi una dintre cele mai dure din ultimele decenii, tocmai din cauza unui vortex polar instabil. Administrația Națională de Meteorologie monitorizează constant evoluția acestui fenomen. Elena Mateescu, directorul general al ANM, a declarat că este prematur să se emită o prognoză finală, însă scenariul unei ierni grele nu poate fi exclus. Dacă tendința actuală de slăbire a vortexului va continua, țara noastră s-ar putea confrunta cu temperaturi extreme.
Cum ajunge vortexul polar în România
Vortexul polar nu „călătorește” propriu-zis, ci se deplasează indirect prin perturbarea circulației atmosferice. Când stratosfera se încălzește brusc, vortexul polar se deplasează sau se fragmentează, iar curenții de aer rece sunt împinși spre sud. Aceste mase de aer polar pot traversa Europa de Nord și de Est, ajungând până în România. Fenomenul este cunoscut sub numele de „intruziune polară” și se manifestă prin scăderi bruște ale temperaturii, viscol și ninsori abundente.
Meteorologii explică faptul că România este situată într-o zonă vulnerabilă din punct de vedere al influențelor arctice. Carpații și platoul Băncii de Câmpie fac ca aerul rece să se stabilească rapid, creând condiții de ger persistent. În astfel de situații, temperaturile pot coborî până la minus 15 grade Celsius în zonele de câmpie și chiar sub minus 20 de grade în depresiuni. Fenomenul nu este unul nou, dar intensitatea și frecvența lui au crescut în ultimii ani.
Semnele care anunță o iarnă extremă
Specialiștii ANM au identificat câțiva indicatori care prevestesc o iarnă dificilă. Unul dintre aceștia este încălzirea stratosferică bruscă, care slăbește vortexul polar și permite aerului rece să scape spre sud. Alt indicator este prezența fenomenului El Niño în Pacific, care modifică traseele fronturilor atmosferice și poate direcționa masele de aer polar spre Europa. Datele satelitare arată că în ultimele luni au avut loc mai multe evenimente de încălzire stratosferică, ceea ce crește probabilitatea unor episoade severe.
Experții internaționali confirmă că aceste perturbări ale vortexului polar au devenit mai frecvente. Schimbările climatice globale afectează temperaturile din Arctica, care se încălzește de două ori mai repede decât restul planetei. Această încălzire arctică reduce diferența de temperatură dintre Pol și ecuator, ceea ce slăbește curenții jet și facilitează scurgerea aerului rece spre sud. România, ca parte a Europei de Est, este expusă direct acestor fenomene.
Ce spun meteorologii români
Directorul ANM, Elena Mateescu, a atras atenția că, deși nu este exclusă o iarnă extremă, prognozele pe termen lung au o marjă de incertitudine. Ea a precizat că instituția pe care o conduce va emite avertizări din timp, cu cel puțin câteva zile înainte de producerea unor episoade severe. Cetățenii sunt sfătuiți să urmărească actualizările meteorologice și să se pregătească pentru eventuale situații de viscol și ger. Recomandările autorităților includ verificarea sistemelor de încălzire, aprovizionarea cu materiale antiderapante și evitarea deplasărilor în perioadele cu avertizări cod portocaliu sau roșu.
Specialiștii mai subliniază că vortexul polar nu aduce doar frig, ci și precipitații abundente. În condiții de temperaturi scăzute, ploaia se transformă rapid în ninsoare, iar stratul de zăpadă se poate depune rapid. Viscolul puternic reduce vizibilitatea și poate bloca drumuri și căi ferate. Autoritățile locale sunt responsabile cu deszăpezirea și cu asigurarea condițiilor de urgență. ANM colaborează cu Ministerul de Interne și cu structurile de protecție civilă pentru a gestiona eventualele situații de criză.
Cum ne protejăm de efectele vortexului polar
Pe termen scurt, populația poate lua măsuri simple pentru a face față temperaturilor extreme. Izolarea locuințelor, verificarea instalațiilor de încălzire și asigurarea unor rezerve de alimente și apă sunt pași esențiali. Persoanele în vârstă și cele cu afecțiuni cronice sunt cele mai vulnerabile și ar trebui să evite expunerea la frig. Medicii recomandă consumul de lichide calde și îmbrăcăminte adecvată, chiar și în interiorul locuințelor, dacă sistemul de încălzire este insuficient.
Pe termen lung, specialiștii în climatologie susțin că este nevoie de o abordare globală a schimbărilor climatice. Reducerea emisiilor de carbon și protejarea ecosistemelor arctice pot contribui la stabilizarea vortexului polar. Până atunci, țările precum România trebuie să se adapteze la un nou tip de iarnă, cu episoade de frig sever intercalate cu perioade neobișnuit de blânde. Vortexul polar rămâne un martor al modului în care planeta răspunde presiunilor antropice și un avertisment pentru generațiile viitoare.
Surse: stiripesurse.ro, puterea.ro, capital.ro, romaniatv.net, stirileprotv.ro
