România intră în zona de recesiune. Economiștii și-au revizuit în scădere prognozele de creștere economică pentru 2026, iar agenția de rating S&P a publicat un raport neprogramat despre România, avertizând că ajustarea fiscală trebuie să continue pentru a evita retrogradarea ratingului de țară la statutul junk, a explicat Adrian Codirlașu, președinte CFA România, în cadrul unei emisiuni ZF Live.
CFA România: Scenariul de bază este recesiunea
Noi aveam proiecție de 0,4% creștere economică pentru acest an, specificam și riscul de recesiune și nevoia de fonduri europene. Acum cred că scenariul de bază este o recesiune ușoară, undeva până în 1% scădere economică, a declarat Adrian Codirlașu. Fondurile europene rămân foarte importante pentru că pot atenua acest șoc. Fără ele, ratingul României este în pericol.
Măsurile de consolidare fiscală adoptate de România au comprimat consumul intern și au împins economia spre recesiune. Scăderea deficitului bugetar, deși necesară pe termen lung, a fost însoțită de o erodare accelerată a puterii de cumpărare, cu inflația depășind 10% în timp ce creșterea salariului net în economie s-a situat puțin peste 4%.
S&P avertizează: Risc de retrogradare la junk
Decizia S&P de a publica un raport în afara calendarului obișnuit reflectă îngrijorarea agenției față de instabilitatea politică din România, în contextul în care țara nu dispune în prezent de un guvern cu puteri depline. Agenția a identificat patru factori principali de risc: continuarea procesului de ajustare fiscală, deficitul bugetar aflat în teritoriu nesustenabil, dependența de fondurile europene și impactul războiului din Iran asupra economiei.
S&P a simțit nevoia să vină cu un raport neprogramat pentru România, având în vedere situația politică, adică faptul că nu avem un guvern cu puteri depline. Agenția de rating a specificat că procesul de ajustare fiscală trebuie să continue, deficitul bugetar încă este în teritoriu nesustenabil, nevoia de bani europeni și impactul războiului din Iran sunt factori care pot produce o retrogradare a ratingului de țară, a explicat Codirlașu.
Implicațiile unei retrogradări la junk
O retrogradare la statutul junk ar avea consecințe directe asupra costurilor de finanțare ale statului român, ar limita accesul la piețele internaționale de capital și ar afecta încrederea investitorilor în economia românească. Fondurile europene reprezintă în acest context nu doar o sursă de finanțare pentru investiții, ci un factor de stabilizare macroeconomică fără de care presiunea asupra ratingului suveran al României devine critică.
În acest moment, România beneficiază de un rating BBB- de la S&P, cel mai scăzut din categoria investment grade. O eventuală retrogradare ar plasa țara în categoria junk, alături de state precum Turcia sau Argentina, cu costuri semnificative pentru finanțarea datoriei publice.
Dilema fiscală: Austeritate versus creștere economică
Economia României se confruntă în 2026 cu o dilemă structurală. Ajustarea fiscală a redus deficitul bugetar, lăsând mai mulți bani în economia reală și reducând probabilitatea unor noi majorări de taxe. Însă contracția economică are o explicație directă în dinamica consumului privat. Decalajul dintre inflație și creșterea salariului net a erodat puterea de cumpărare.
Trebuie să reducem deficitul bugetar, dar reducând cheltuielile, pentru că dacă creștem veniturile, cum le-am crește? Majorând taxele, iar orice taxă merge în inflație, fie că e plătită de populație cum e TVA-ul, fie că e plătită de companie. Dacă companiei îi vine o taxă suplimentară, automat, dacă va putea, o va transfera către consumator, a explicat președintele CFA România.
Perspective pentru trimestrele următoare
Motorul principal al creșterii economice românești, consumul intern, a intrat în blocaj, fără perspective clare de revenire pe termen scurt. Avem această situație, de asta spuneam că scenariul de bază este recesiunea pentru acest an. Nu văd cum ar putea să crească consumul în această situație, a mai declarat Adrian Codirlașu.
Analiștii estimează că presiunea asupra economiei românești va continua în următoarele trimestre, în condițiile în care incertitudinea politică persistă și fondurile europene întârzie să ajungă în economie. Formarea unui guvern stabil și implementarea unui program economic coerent sunt esențiale pentru evitarea unui scenariu de recesiune profundă.
Surse: Ziarul Financiar, CFA România, S&P Global Ratings
