Cine este de vină pentru cel mai mare atac cibernetic din istoria țării. Concluziile după ce platforma pentru cadastru nu a funcționat zile bune

Autor: Neacșu Elena

Publicat: 02-09-2026 21:00

Article thumbnail

Sursă foto: Pixabay

Cel mai grav incident cibernetic din istoria instituției

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a fost victima unui atac cibernetic fără precedent în istoria sa, care a blocat complet platforma e-Terra și restul sistemelor informatice începând cu 14 iulie 2026. Timp de aproape o lună, românii nu au putut obține extrase de carte funciară, iar tranzacțiile imobiliare la nivel național au fost paralizate. Atacul, confirmat de ANCPI ca fiind „cel mai grav incident tehnic din istoria instituției”, a expus vulnerabilități grave ale infrastructurii digitale a statului român și a ridicat întrebări serioase despre cine poartă responsabilitatea.

Investiții de 2,5 milioane de lei în securitate, ineficiente

Poate cel mai șocant aspect al acestui incident este că ANCPI alocase în anii precedenți aproximativ 2,5 milioane de lei pentru securitatea cibernetică. Cu toate acestea, sistemele au cedat în fața atacatorilor, iar datele interne au fost compromise. Un hacker a anunțat chiar că vinde date din rețelele agenției, precum și codul-sursă al aplicațiilor, punând sub semnul întrebării întreaga arhitectură de securitate a instituției. Experții în cibernetică susțin că suma alocată era insuficientă pentru o instituție care gestionează datele a milioane de proprietăți, iar banii au fost cheltuiți pe soluții învechite sau prost implementate.

Cronologia dezastrului

Pe 14 iulie 2026, platforma e-Terra și restul sistemelor IT ale ANCPI, inclusiv serviciul de e-mail, au încetat să mai funcționeze. Inițial, instituția a vorbit despre un „incident tehnic major”, dar a doua zi a confirmat că este vorba despre un atac cibernetic. Timp de săptămâni întregi, ANCPI nu a putut oferi un calendar clar de recuperare, declarând că „nu poate anunța o oră sau o dată fermă” pentru repornire. Abia pe 7 august, autoritățile au anunțat că sistemul va redeveni funcțional „în cursul săptămânii viitoare”, dar reluarea a fost etapizată, iar plata cu cardul nu a funcționat în primele zile. La coadă așteptau 94.000 de cereri.

Vinovații: cine răspunde

Responsabilitatea pentru dezastru pare să fie distribuită pe mai multe niveluri. În primul rând, conducerea ANCPI este acuzată că nu a actualizat la timp infrastructura IT și că a subestimat riscurile cibernetice. În al doilea rând, Ministerul Dezvoltării, care coordonează agenția, este criticat pentru lipsa de supraveghere și pentru alocarea unor fonduri insuficiente. În al treilea rând, firmele de IT care au implementat soluțiile de securitate sunt investigate pentru posibila neglijență în servicii. Unii experți politici au cerut demisia conducerii ANCPI, argumentând că o astfel de incompetență managerială nu poate rămâne fără consecințe.

Impactul asupra economiei și cetățenilor

Blocajul sistemului de cadastru a afectat direct piața imobiliară, una dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei românești. Notarii, agențiile imobiliare, băncile și dezvoltatorii au fost nevoiți să amâne tranzacții sau să le facă pe propria răspundere, fără verificarea datelor din cartea funciară. Zeci de mii de cetățeni care aveau nevoie de extrase pentru moșteniri, vânzări sau garanții bancare au fost lăsați în aer. Pagubele directe și indirecte sunt estimate la zeci de milioane de lei, iar încrederea publică în capacitatea statului de a-și proteja datele a fost grav afectată.

Lecții învățate și măsuri viitoare

După incident, ANCPI a anunțat că lucrează la refacerea infrastructurii, migrarea datelor și teste de securitate suplimentare. Instituția a angajat o nouă firmă de consultanță în cibernetică și a promis că va aloca mai multe resurse pentru protecția sistemelor. Criticii susțin însă că aceste măsuri vin prea târziu și că ar fi trebuit luate preventiv. Experții recomandă crearea unui centru național de răspuns la incidente cibernetice, investiții masive în formarea specialiștilor și adoptarea unor standarde de securitate la nivelul celor din țările nordice. Dacă România nu învață lecția acestui atac, riscă să fie ținta unor incidente și mai grave în viitor.

Surse: ZF.ro, Digi24.ro, Extrasul.ro, eGhișeul.ro, RealEstateMagazine.ro

Urmărește-ne pe social media
Facebook IconYouTube IconTikTok Icon
Google News
Articole Similare
Parteneri