Agenția de rating Fitch Ratings a emis un avertisment sever la adresa României, condiționând menținerea ratingului de țară de respectarea unor ținte clare de deficit bugetar. În cazul nerespectării acestor condiții, România riscă să fie retrogradată la categoria "junk", ceea ce ar avea consecințe grave pentru economie și pentru costul finanțării datoriei publice.
Avertismentul Fitch
Experții agenției Fitch au anunțat că România se află la un pas de retrogradarea ratingului la nivelul junk. Condiția esențială impusă de agenție este respectarea țintelor de deficit bugetar convenite și reducerea dezechilibrelor macroeconomice. Dacă autoritățile române nu reușesc să îndeplinească aceste cerințe, ratingul țării va fi coborât sub categoria investițională.
În prezent, România are un rating de 'BBB-' cu perspectivă negativă atribuit de Fitch. Acesta este cel mai scăzut nivel din categoria investițională. O eventuală retrogradare ar plasa țara noastră în categoria speculativă, alături de state precum Turcia sau Argentina, ceea ce ar descuraja investitorii instituționali să cumpere obligațiuni românești.
Agenția Fitch a programat pentru 31 iulie 2026 anunțul privind decizia finală privind ratingul de țară al României. Până atunci, guvernul are la dispoziție un interval scurt pentru a demonstra angajamentul față de consolidarea fiscală și pentru a prezenta măsuri concrete de reducere a deficitului.
Riscul pierderii fondurilor europene
Un factor suplimentar de risc este suspendarea fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Dacă România pierde accesul la acești bani, situația bugetară se va agrava semnificativ, crescând probabilitatea unei retrogradări.
Fondurile PNRR reprezintă aproximativ 30 de miliarde de euro pentru România, bani care ar trebui să finanțeze reforme structurale și investiții în infrastructură. Pierderea acestor resurse ar forța guvernul să se împrumute de pe piețele internaționale în condiții mai puțin favorabile sau să taie cheltuieli publice, ambele variante având impact negativ asupra economiei.
Experții Fitch subliniază că membresia în Uniunea Europeană și fluxurile de capital asociate reprezintă în prezent principalul factor care susține ratingul României. Fără aceste avantaje, țara ar fi fost deja retrogradată.
Consecințele retrogradării la junk
O eventuală retrogradare în categoria junk ar avea consecințe severe pentru România. În primul rând, costul împrumuturilor ar crește semnificativ. Statele cu rating junk plătesc dobânzi mult mai mari pentru a se finanța, ceea ce ar duce la majorarea costului datoriei publice.
În al doilea rând, multe fonduri de investiții instituționale au mandate care le interzic să dețină obligațiuni din categoria junk. Aceasta ar însemna o cerere mai mică pentru titlurile de stat românești și, implicit, o presiune suplimentară asupra cursului valutar.
În al treilea rând, retrogradarea ar afecta încrederea investitorilor străini în economia românească. Companiile străine ar putea amâna sau anula investiții, iar ratingul de țară influențează și costul de finanțare al companiilor românești care operează la nivel internațional.
Alexandru Nazare, fost ministru al Finanțelor, a avertizat că România riscă degradarea la statutul junk dacă pierde încrederea agențiilor de rating. El a subliniat că situația actuală este extrem de fragilă și necesită măsuri urgente de corecție.
Ce trebuie să facă România
Pentru a evita retrogradarea, autoritățile române trebuie să ia măsuri concrete de reducere a deficitului bugetar. Agenția Fitch urmărește în special evoluția deficitului structural și capacitatea guvernului de a menține finanțele publice sub control.
Experții recomandă accelerarea reformelor structurale, îmbunătățirea colectării veniturilor bugetare și eficientizarea cheltuielilor publice. De asemenea, este esențială refacerea rapidă a relației cu Comisia Europeană pentru deblocarea fondurilor PNRR.
Decizia Fitch de la sfârșitul lunii iulie va fi un moment crucial pentru România. Dacă agenția decide să păstreze ratingul în categoria investițională, țara va câștiga timp prețios pentru a implementa reformele necesare. Dacă însă retrogradarea devine realitate, consecințele se vor resimți în toată economia.
