Academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici a murit duminică, 20 august. Bălăceanu-Stolnici împlinise, la 7 iulie 2023, vârsta de 100 de ani. Constantin Bălăceanu-Stolnici s-a aflat pe statul de plată al DIE, al Securității Municipiului București și al Direcției a III-a Contraspionaj. De altfel, așa cum se arată într-un raport al Securității, datele furnizate de Bălăceanu-Stolnici au fost „valorificate” de toate unităţile interesate din cadrul Departamentului Securității Statului, dar în special de Direcţia a III-a Contraspionaj.
În anul 2007, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a decis că Bălăceanu-Stolnici a fost colaborator al poliției politice comuniste. Decizia CNSAS a rămas definitivă, dat fiind că nu a fost niciodată contestată de academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici.
Jurnalistul Neculai Constantin Munteanu îl eticheta, în anul 2011, într-un articol publicat la Europa Liberă, drept „boier de viță veche și turnător de cursă lungă”.
„A lucrat pentru Securitate până la revoluție. (…) Era al patrulea senior liberal care colaborase cu Securitatea”, a mai scris Munteanu.
Constantin Bălăceanu-Stolnici a colaborat cu Securitatea, sub numele conspirative de „Ionescu Paul” și „Laurențiu”, fiind recrutat în problema „foști exploatatori”. Pentru turnătoriile sale, Bălăceanu-Stolnici a fost remunerat și a putut călători în străinătate.
Într-o biografie olografă, redactată la persoana a III-a de „Laurențiu”, în anul 1977, ce poate fi găsită în dosarul său de la CNSAS, acesta spune: „A colaborat și colaborează din anul 1965 cu Securitatea Statului”.
„Grație aceste colaborări și-a însușit tehnica de analiză și observare a oamenilor și situațiilor, ca și o îndemânare în redactarea unor informări”
Mai mult, Constantin Bălăceanu-Stolnici a dat detalii despre abilitățile dobândite în urma colaborării cu Securitatea.
„Grație aceste colaborări și-a însușit tehnica de analiză și observare a oamenilor și situațiilor, ca și o îndemânare în redactarea unor informări.
Totodată şi-a asimilat un punct de vedere precis care trebuie să-i guverneze relaţiile cu oamenii din afară, fie că îi întâlneşte în ţară, fie în străinătate. Aceste relaţii implică nu numai detectarea de date pentru a fi raportate în contextul lor logic şi situaţional, dar şi luări de poziţii active pentru influenţarea interlocutorilor”, spunea „Laurențiu”, conform biografiei existente în dosarul fond reţea nr. R 156672.
Stolnici a furnizat Securității date despre fostul rege Mihai, informând, totodată, după cum chiar el recunoaște, „despre mulţi români din exil”
„(…) A putut comunica în decursul anilor informaţii şi aprecieri privind acele zone de emigrare. De asemenea a putut modula într-un fel unele concepţii şi luări de poziţie ale acestora. În Franţa a intervenit activ pentru acreditarea unei imagini reale a situaţiei din România pentru a încerca să se schimbe poziţia luată de cei de acolo faţă de problema Bisericii Ortodoxe Române, faţă de unele interpretări greşite privind politica externă a României şi mecanismul circulaţiei în străinătate a cetăţenilor români. /…/ A influenţat favorabil venirea unor emigranţi români în ţară, în călătorie.
/…/ În Germania a intervenit în special la nivelul grupului de la <Europa Liberă> încercând să orienteze în sensul instrucţiunilor primite unele luări de poziţie şi puncte de vedere. /…/ A reuşit să precizeze date interesante privind personalităţi române în exil ca: /…/ A putut discuta cu fostul rege Mihai. /…/ A semnalat existenţa unei arhive de documente privind tratatul de pace al României, la /…/ şi a unei extrem de vaste şi interesante colecţii de scrisori la /…/. A informat despre unele poziţii ale lui /…/ şi ale Ordinului de Malta. A informat despre mulţi români din exil stabilind pe baza datelor de observaţie, şi a discuţiilor care sunt concepţiile lor, care sunt slăbiciunile lor, ce sistem de relaţii au, ce interes prezintă pentru noi, şi eventual cum ar fi putut fi influenţaţi.
Conform unui raport al Securității, Constantin Bălăceanu a oferit informații și despre „fiii de foști moșieri” pe care îi cunoștea.
„Raport privind a doua contactare a numitului BĂLĂCEANU CONSTANTIN, candidat la recrutare, din 03.05.1965: „/…/ După discutarea problemelor arătate mai sus s-a trecut apoi la relaţiile doctorului Bălăceanu C.: Ce fii de foşti moşieri cunoaşte? a amintit că el cunoaşte pe /…/, /…/, prieten, /…/ arhitectul /…/. Amintindu-i că ne-ar interesa ca aceste relatări să fie mai complete, a rămas stabilit că la prima ocazie le va da în scris. Întrebat ce cunoştinţe are în rândul foştilor membri ai tineretului ţărănist şi liberal, a precizat că din rândul ţărăniştilor nu cunoaşte, dar cunoaşte pe /…/ fost liberal pe timp cât a fost student. A rămas stabilit să prezinte la prima întâlnire o relatare scrisă despre /…/.
La închiderea discuţiilor a fost abordată relaţia dintre obiectiv şi persoanele plecate definitiv din R.P.R. Dr. Bălăceanu a amintit de o bună cunoştinţă a sa /…/ plecat în Franţa. Despre acest caz a rămas să facă o relatare scrisă cuprinzând activitatea politică, caracterul, relaţiile şi cum l-a cunoscut profesional. În continuare a mai arătat că cunoaşte pe /…/ rămas în străinătate în 1950; /…/ a părăsit ţara definitiv în 1962 sau 1963 /…/ locuieşte la Paris şi îi trimite reviste de specialitate din Franţa. A vizitat pe dr. Bălăceanu în anul 1964. Despre persoanele arătate mai sus ca fiind cunoştinţe în străinătate ale dr. Bălăceanu s-a convenit cu obiectivul să facă o relatare scrisă pe care să o prezinte într-un viitor apropiat.”, se mai arată în documentele existente la CNSAS.
A turnat și a fost remunerat
Constantin Bălăceanu-Stolnici a fost remunerat pentru turnătoriile sale. Potrivit unui raport din 16.06.1989, datele furnizate de Bălăceanu-Stolnici au fost folosite în special de Direcția a III-a Contraspionaj.
„(…) În perioada premergătoare lucrării sale prin D.U.I., dar şi ulterior, Bălăceanu Constantin a fost în contactul organelor de securitate, interval în care a furnizat date ce au prezentat interes şi s-au confirmat pe alte linii de muncă, fiind valorificate la unităţile interesate din cadrul D.S.S., dar în special la Direcţia a III-a”, se precizează în raportul Securității din iunie ’89.
Securitatea l-a plătit pe academicianul Stolnici chiar și în dolari
În anul 1969, informatorul Bălăceanu-Stolnici a avut nevoie de 60 de dolari, pentru a-și asigura transportul de la Geneva la Londra.
„Întrucât este necesar a face această întrerupere, informatorul este nevoit să cheltuiască 60 de dolari pentru contravaloarea transportului de la Geneva la Londra. Pentru acoperirea cheltuielilor necesare rezolvării sarcinilor ce le are din partea organelor noastre, propun să se aprobe suma de 60 dolari SUA”, se precizează într-o notă-raport a Securității.
În 1978 s-a propus ca Stolnici să primească 100 de dolari, „pentru mici cheltuieli în valută”: „Revenim la propunerea făcută /…/ din 23.05.1978 cu rugămintea de a ne comunica dacă sunteţi de acord ca pentru unele cheltuieli efectuate de <LAURENŢIU> în străinătate să i se acorde de către unitatea dumneavoastră (n.n. – D.I.E. – Direcţia de Informaţii Externe) suma de 100 dolari S.U.A.”.
Rapoarte și chitanțe care confirmă că Bălăceanu-Stolnici a fost plătit de Securitate, pentru turnătoriile sale
Chitanţă din 08.02.1966, exemplar tipizat, completat olograf, semnat olograf cu numele real de către Bălăceanu Constantin: „288 lei /…/ Din partea Securităţii Statului Bucureşti pentru relaţiile furnizate.”
Raport din 07.09.1967: ”Rog aprobaţi acordarea sumei de 1000 lei agentului <IONESCU PAUL> pentru următoarele motive: efectuarea unei deplasări în străinătate pentru a rezolva sarcini cu caracter contrainformativ. /…/ Nu i se va lua chitanţă /…/.” Conform rezoluţiei olografe din antetul documentului, semnată la 07.09.1967, cheltuirea sumei menţionate mai sus a fost aprobată.
Raport din 29.04.1968: „Rog aprobaţi cheltuirea sumei de 2000 lei cu informatorul <IONESCU PAUL> cu dosar nr. 63237, pentru următorul motiv: deplasare Elveţia, Spania pentru organele noastre.”
Raport din 22.05.1969: „Decontat la 22.05.1969 cu Borderoul nr. 16/ V. 1969: Rog aprobaţi cheltuirea sumei de 2000 lei informatorului <LAURENŢIU> cu dosar nr. 63237, pentru următorul motiv: informaţii furnizate, deplasare în străinătate.”
Nota-raport din 28.08.1969: „În cursul lunii septembrie a.c. se deplasează la Londra, New-York şi în Canada informatorul <LAURENŢIU>, ca invitat – pe cont propriu – să participe la unele congrese de cibernetică şi neurologie. Cu acest prilej va rezolva şi unele sarcini informative. În drum spre Londra, informatorul se va opri la Geneva – din indicaţia noastră – unde va lua legătura cu /…/, de la care va obţine unele date ce ne interesează în mod deosebit.
Întrucât este necesar a face această întrerupere, informatorul este nevoit să cheltuiască 60 de dolari pentru contravaloarea transportului de la Geneva la Londra. Pentru acoperirea cheltuielilor necesare rezolvării sarcinilor ce le are din partea organelor noastre, propun să se aprobe suma de 60 dolari SUA, care să fie înmânaţi informatorului <LAURENŢIU>”.
Raport din 29.08.1969: „Decontat la 29.08.1969 cu Borderoul nr. 26/ aug.: Rog aprobaţi cheltuirea sumei de 125 lei cu informatorul <LAURENŢIU> cu dosar nr. 63237, pentru următorul motiv: informaţii furnizate. Azi 29.08.1969, s-a înmânat 125 lei contravaloarea vize-paşport, pentru plecare Londra.”
Raport din 25.12.1970: „Decontat la 29.12.1970 cu Borderoul nr. 39/ 12/ B2: Rog aprobaţi cheltuirea sumei de 1500 lei cu informatorul <LAURENŢIU> cu dosar nr. 63237, pentru informaţiile furnizate. Azi 29.12.1970 s-au înmânat 1500 lei.”
Raport din 08.03.1972: „Decontat la 09.03.1972 cu Borderoul nr. 3/ 14: „Rog aprobaţi cheltuirea sumei de 2000 lei cu informatorul <LAURENŢIU> cu dosar nr. 63237.”
Raport din 10.10.1972: „Decontat la 11.10.1972 cu Borderoul nr. 10/ 1: „Rog aprobaţi cheltuirea sumei de 2000 lei cu informatorul <LAURENŢIU> cu dosar nr. 63237, pentru următorul motiv: informaţii furnizate.”
Raport din 16.04.1973: „Decontat la 16.04.1973 cu Borderoul nr. 7/ 4: Rog aprobaţi cheltuirea sumei de 1500 lei cu informatorul <LAURENŢIU> cu dosar nr. 63237, pentru următorul motiv: informaţii furnizate. Azi 16.04.1973, s-a înmânat (suma, cadoul), 1500 lei.”
Bălăceanu-Stolnici, pe statul de plată al Securității București și al Direcției de Informații Externe
Raport – se propune remunerarea informatorului <LAURENŢIU> cu suma de 4000 lei din 07.06.1978: „Informatorul <LAURENŢIU> cunoscut ca om de ştiinţă şi valoros pe linia muncii noastre, a primit invitaţii pentru a ţine unele conferinţe de specialitate în Franţa, Belgia şi Spania. Analizându-se oportunitatea folosirii lui pentru obţinerea de informaţii, împreună cu U.M. 0920 s-au stabilit sarcini concrete pe care să le realizeze atât în ţările unde este invitat, cât şi în Elveţia şi R.F.G.
/…/ În deplasarea pe care o efectuează informatorul va fi însoţit de soţia care îi va facilita luarea legăturii cu o serie de persoane, fără a mai exista riscul deconspirării. Călătoria lor în străinătate va dura aproximativ două luni (respectiv concediul de odihnă al sursei pe anul 1977 şi 1978 având aprobarea în acest sens) şi se vor deplasa cu trenul care îi costă peste 8000 lei, în plus pregătirea plecării care include şi unele cadouri ce le vor face, o parte fiind de interes operativ. Având în vedere necesitatea deplasării informatorului în scopul muncii noastre, cheltuielile pe care le efectuează cu această ocazie: Propunem: A se aproba remunerarea lui cu suma de 4.000 lei ce reprezintă jumătate din costul transportului.” În Însemnarea marginală din 11.06.1978, se precizează că: „Suma de 4.000 lei a fost înmânată sursei de mine fără a i se lua chitanţă, întrucât a mai fost stimulat fără document de primire a sumei.”
Chitanţă, olografă, semnată olograf de Bălăceanu Constantin la 27.10.1982: „Subsemnatul C. Bălăceanu am primit 2.000 lei de la organele de securitate.”
Adresă din 09.06.1978: „În legătură cu apropiata plecare a lui <LAURENŢIU>, temporar, în mai multe ţări vest europene vă raportăm că pe linia unităţii noastre am prezentat un raport la conducerea Departamentului Securităţii Statului cu propunere de a se aproba suportarea pe jumătate a cheltuielilor sale de transport de către organele noastre, respectiv suma de 4000 lei. Raportul a fost aprobat de 08.06. a.c. /…/ iar banii vor fi acordaţi din fondul C.I.S. al U.M. 0800 (n.r. – Securitatea București).
Revenim la propunerea făcută /…/ din 23.05.1978 cu rugămintea de a ne comunica dacă sunteţi de acord ca pentru unele cheltuieli efectuate de <LAURENŢIU> în străinătate să i se acorde de către unitatea dumneavoastră (n.n. – D.I.E. – Direcţia de Informaţii Externe) suma de 100 dolari S.U.A.”.
Cu un asemenea dosar, este limpede de ce Constantin Bălăceanu-Stolnici nu a contestat decizia Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.
