Președintele Nicușor Dan a promulgat legea privind înființarea și funcționarea Conturilor de Economii și de Investiții pentru pensionare, un instrument financiar nou pe piața românească. Scopul acestui mecanism este să ofere persoanelor fizice posibilitatea de a economisi și de a investi într-un mod structurat, pentru a-și asigura un venit suplimentar la bătrânețe, distinct de pensia publică. Legea prevede două categorii de conturi, cu regimuri fiscale diferite, și stabilește reguli clare privind contribuțiile, investițiile admise și condițiile de retragere a banilor.
Ce sunt conturile de economii și de investiții
Conturile de Economii și de Investiții, prescurtat CEI, sunt instrumente voluntare prin care orice persoană fizică poate depune bani și poate investi în acțiuni, obligațiuni și alte instrumente financiare autorizate. Suma acumulată poate fi folosită exclusiv după atingerea vârstei de pensionare sau în anumite condiții excepționale, cum ar fi incapacitatea permanentă de muncă. Conturile sunt administrate de instituții financiare autorizate și sunt supravegheate de autoritățile de reglementare. Spre deosebire de pilonul II de pensii, CEI oferă mai multă flexibilitate în alegerea instrumentelor de investiții, dar și mai multă responsabilitate pentru titular.
Facilitățile fiscale prevăzute de lege
Legea promulgată de președinte prevede un regim fiscal special, menit să încurajeze populația să economisească pe termen lung. Contribuțiile la CEI pot fi deduse din venitul impozabil, iar câștigurile obținute din investiții sunt impozitate cu o cotă redusă sau scutite de taxe, în funcție de tipul de cont ales. Există două variante: un cont cu deducere la intrare, avantajos pentru cei cu venituri mari acum, și un cont cu scutire la ieșire, mai bun pentru cei care anticipează câștiguri mari din investiții. Aceste facilități fiscale sunt similare cu cele din sistemele de pensionare privată din țările dezvoltate și reprezintă un stimulent real pentru economisire.
Cum funcționează contribuțiile și retragerile
Titularul unui CEI poate contribui periodic sau ocazional, în funcție de posibilitățile sale financiare. Nu există o sumă minimă obligatorie, ceea ce face contul accesibil și pentru persoanele cu venituri modeste. Banii pot fi investiți în diverse instrumente, de la obligațiuni de stat conservative la acțiuni mai riscante. Retragerea fondurilor este permisă, în principiu, doar după atingerea vârstei standard de pensionare. În caz de deces, suma acumulată se transmite moștenitorilor. Scopul legislatorului a fost să creeze un produs care să combine siguranța economisirii cu randamentul investițiilor, fără să permită utilizarea banilor în scopuri de consum curent.
Cui i se adresează noul instrument
Conturile de economii pentru pensionare se adresează în primul rând tinerilor și persoanelor de vârstă mijlocie, care au timp suficient să-și construiască un capital până la pensionare. De asemenea, sunt utile pentru cei care lucrează în sectoare cu venituri fluctuante sau care doresc să-și diversifice sursele de venit la bătrânețe. Persoanele care au încredere în propria capacitate de a gestiona investiții vor prefera CEI față de pilonul II, unde deciziile sunt luate de administratori. Este însă important ca fiecare participant să înțeleagă riscurile asociate diferitelor clase de active și să nu investească mai mult decât își permite să piardă.
Impactul asupra sistemului de pensii din România
Introducerea CEI vine într-un context în care sistemul public de pensii din România se confruntă cu presiuni demografice și financiare tot mai mari. Raportul dintre contribuabili și pensionari scade constant, iar fondurile publice nu vor putea asigura la nesfârșit niveluri decente de trai. Noul instrument încurajează responsabilizarea individuală și reduce dependența de stat. Dacă va fi adoptat pe scară largă, CEI ar putea contribui la reducerea deficitului sistemului public și la crearea unei piețe financiare mai robuste. Succesul depinde însă de educația financiară a populației și de încrederea în instituțiile care vor administra aceste conturi.
Surse: Digi24, Ministerul Finanțelor, Agerpres
