Profesorul Cristian Păun, cunoscut economist și cadru didactic la Academia de Studii Economice din București, a lansat un avertisment serios privind efectele creșterii salariului minim pe economie. De la 1 iulie 2026, salariul de bază minim brut pe țară a crescut cu 275 de lei, ajungând la 4.325 de lei brut, reprezentând o majorare de 6,8% față de nivelul anterior. Cu toate acestea, Păun susține că această măsură, deși este prezentată ca o formă de sprijin pentru cei mai săraci angajați, ar putea avea efecte contrare, ducând chiar la concedierea acestora.
Efectele perverse ale salariului minim
Într-o analiză publicată de Newsweek România, profesorul Cristian Păun explică mecanismul prin care creșterea salariului minim poate deveni o armă cu două tăișuri pentru angajații cu venituri reduse. Când statul obligă angajatorii să crească salariile peste nivelul productivității muncii, companiile sunt forțate să ia decizii dificile pentru a-și menține viabilitatea economică. Primii angajați afectați sunt, paradoxal, cei pentru care măsura a fost gândită: cei mai puțin productivi sau cei care lucrează în sectoare cu marje reduse de profit.
Conform declarațiilor profesorului citate de Știrile ProTV, atunci când salariul minim crește peste productivitatea reală a muncii, angajatorii tind să renunțe la angajații marginali și să nu mai angajeze tineri fără experiență. Acest fenomen creează o barieră pentru intrarea pe piața muncii a persoanelor tinere și a celor cu calificări reduse, exact categoriile care au cea mai mare nevoie de un loc de muncă. Rezultatul net poate fi creșterea șomajului în rândul celor mai vulnerabili.
Analiza economică a profesorului Păun
Profesorul Păun argumentează, într-un articol publicat de Capital.ro, că salariul minim nu este un instrument magic pentru eradicarea sărăciei. El compară utilizarea incorectă a acestui instrument cu o operație pe creier făcută cu drujba, subliniind că atunci când este folosit fără o înțelegere profundă a mecanismelor economice, salariul minim poate distruge locuri de muncă în loc să creeze valoare. Jumătate din salariul minim se întoarce oricum la stat sub formă de taxe și contribuții, ceea ce înseamnă că beneficiul net pentru angajat este substanțial redus.
Conform analizei economistului, majorarea salariului minim avantajează în principal sectorul bugetar, unde angajatorul este statul însuși și nu există presiunea competiției. În sectorul privat, însă, companiile trebuie să rămână competitive pe piață și nu pot absorbi costuri suplimentare infinite. Rezultatul este că multe firme, în special cele mici și mijlocii, sunt forțate să reducă numărul de angajați, să taie din beneficii sau chiar să închidă activitatea.
Spirala inflației și salariilor
Un alt risc major identificat de profesorul Cristian Păun este spirala inflație-salarii. Când salariile cresc artificial, prin decizie administrativă și nu prin creșterea productivității, presiunea inflaționistă se intensifică. Companiile sunt nevoite să crească prețurile pentru a acoperi costurile salariale suplimentare, ceea ce duce la scumpirea bunurilor și serviciilor. În final, puterea de cumpărare a salariilor crește mult mai puțin decât ar sugera procentul nominal de majorare, sau chiar scade.
Conform datelor prezentate de Newsweek România, România a ajuns la un nivel de 60% din PIB pentru datoria publică, o bornă importantă pe care o vom da greu înapoi. În acest context, măsurile care ar putea reduce ocuparea forței de muncă sunt cu atât mai periculoase. Fiecare loc de muncă pierdut înseamnă venituri mai mici la bugetul de stat și cheltuieli suplimentare cu șomajul și asistența socială, ceea ce agravează și mai mult situația finanțelor publice.
Soluții alternative
Profesorul Păun sugerează că în loc să se concentreze pe creșterea salariului minim, statul ar trebui să investească în educație și formare profesională, pentru ca angajații să devină mai productivi și să poată câștiga salarii mai mari pe baza competențelor lor reale. De asemenea, reducerea taxelor pe muncă ar putea crește veniturile nete ale angajaților fără a pune presiune suplimentară pe angajatori.
Concluzia analizei profesorului Cristian Păun este că politicile bine intenționate, dar prost gândite economic, pot produce efecte exact contrare celor dorite. Creșterea salariului minim trebuie să țină cont de realitățile economice și de productivitatea reală a muncii, altfel riscăm să transformăm sărăcia în șomaj, afectând astfel și mai grav pe cei pe care vrem să îi ajutăm.
