Scumpiri succesive la energie electrică
Românii se confruntă cu o nouă rundă de majorări ale prețului energiei electrice, care se va resimți direct în facturile din toamna și iarna lui 2026. De la 1 ianuarie 2026, prețul energiei electrice a crescut cu aproximativ 3 la sută, iar estimările pentru a doua jumătate a anului indică o accelerare a trendului ascendent. Potrivit analiștilor din piața energetică, prețul energiei în bandă, care se situa la aproximativ 800 de lei pe megawatt-oră, ar putea ajunge să genereze un cost final pentru consumator de circa 1,6 până la 1,7 lei pe kilowatt-oră, o creștere semnificativă care va afecta atât gospodăriile, cât și companiile.
Cauzele scumpirii
Mai mulți factori converg pentru a duce la majorarea facturilor. În primul rând, prețul certificatelor de carbon pe piața europeană a crescut constant, ceea ce face energia produsă din combustibili fosili mai scumpă. România mai depinde încă în proporție semnificativă de cărbune și gaze naturale pentru producția de electricitate, deși ponderea energiei regenerabile a crescut. În al doilea rând, costurile cu transportul și distribuția energiei, componente reglementate ale facturii, au fost ajustate în sus de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei. În al treilea rând, cererea de energie electrică a crescut odată cu revenirea economică post-pandemie și cu digitalizarea accelerată, iar oferta nu a ținut pasul.
Impactul asupra consumatorilor casnici
Pentru o familie care consumă în medie 250 de kilowatt-oră pe lună, o creștere a prețului final la 1,7 lei pe kilowatt-oră ar însemna o factură de aproximativ 425 de lei, față de 300-350 de lei în prezent. Gospodăriile care folosesc energie electrică pentru încălzire, cum ar fi cele cu pompe de căldură sau panouri radiante, vor fi cele mai afectate, deoarece consumul lor lunar poate depăși 500 de kilowatt-oră în lunile reci. Premierul Ilie Bolojan a declarat recent că facturile la energie ar trebui să scadă din a doua jumătate a anului 2026, dar analiștii sunt sceptici și consideră că declarația este mai degrabă una politică, lipsită de suport în dinamica pieței energetice.
Presiuni asupra companiilor
Sectorul industrial resimte deja puternic scumpirile. Companiile din industriile energointensive, cum ar fi producția de îngrășăminte, oțel, aluminiu și materiale de construcții, au anunțat majorări de prețuri la produsele finite pentru a-și acoperi costurile mai mari cu energia. Unii producători au redus programul de lucru sau au amânat investițiile. Patronatele din industrie au cerut Guvernului compensarea parțială a costurilor cu energia pentru firmele exportatoare, argumentând că, altfel, acestea vor deveni necompetitive pe piețele externe. Deocamdată, nu a fost anunțată nicio schemă de ajutor de stat pentru acest sector.
Măsuri de economisire recomandate
Autoritățile și furnizorii de energie recomandă populației să ia măsuri de eficiență energetică pentru a reduce impactul scumpirilor. Printre cele mai eficiente metode se numără înlocuirea becurilor incandescente cu LED-uri, deconectarea aparaturii electronice de la priză atunci când nu este folosită și izolarea termică a locuinței. De asemenea, tot mai mulți consumatori aleg să treacă la contracte cu preț fix, oferite de furnizori precum PPC sau Hidroelectrica, pentru a se proteja de fluctuațiile viitoare ale pieței. Experții susțin că, pe termen lung, investițiile în panouri fotovoltaice și în sisteme de stocare a energiei devin din ce în ce mai rentabile pentru gospodării.
Perspective pentru 2027
Analiștii energetici estimează că presiunea ascendentă asupra prețurilor la electricitate se va menține și în 2027, cel puțin până când noile capacități de producție din energie regenerabilă, anunțate de investitori, vor intra în funcțiune. Tranziția energetică, deși necesară, vine cu costuri pe termen scurt și mediu, iar consumatorii sunt cei care le suportă în prezent. România a angajat să atingă ținte ambițioase de reducere a emisiilor de carbon, dar această transformare nu se poate face fără afectarea facturilor. Rămâne de văzut dacă Guvernul va interveni cu noi scheme de compensare sau plafonare, așa cum a făcut în anii precedenți.
Surse: EVZ.ro, Bugetul.ro, Epitesti.ro, Business24.ro, Ziare.com
