clotilde armand

sursa foto:  Inquam Photos/Sabin Cîrstoveanu

Cum manipulează Clotilde Armand: Primarul Sectorului 1 anunță că violatorii și criminalii vor scăpa de dosare, ca urmare a Deciziei ÎCCJ privind prescrierea faptelor, deși faptele de viol și omor nu se prescriu

Dezvăluire Bugetul.ro. Sâmbătă, 29 octombrie, primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, a anunțat că, după decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție privind prescrierea faptelor, odată cu „numele celebre inculpate” în marile dosare de corupție, vor scăpa de pușcărie și violatorii, și criminalii.

Numai că, potrivit legislației în vigoare, faptele de omor și viol sunt fapte imprescriptibile. Potrivit Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Art. 153, alin. (2) litera b), prescripţia nu înlătură răspunderea penală în cazul „infracţiunilor prevăzute la art. 188 şi 189 şi al infracţiunilor intenţionate urmate de moartea victimeiEste vorba despre faptele de omor (Art. 188) și omor calificat (Art. 189).

De asemenea, prin Legea nr. 217/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și pentru modificarea art. 223 alin. (2) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, și violul a fost adăugat pe lista faptelor care nu se prescriu.

„La articolul 153 alineatul (2), după litera b) se introduce o literă nouă, litera c), cu următorul cuprins: c) infracțiunilor prevăzute de art. 218 și 220”, se precizează în Legea nr. 217/2020.

Articolul 218 se referă la infracțiunea de viol, iar Articolul 220, la actul sexual cu un minor. Așadar, și aceste infracțiuni au devenit, în anul 2020, imprescriptibile.

Clotilde Armand: Nume celebre inculpate și acuzați de corupție vor scăpa de dosare (plus violatori și criminali)”

„Nu vă supărați că revin cu subiectul:
câte televiziuni sau posturi de radio au discutat despre „Marea Amnistie” – nume celebre inculpate și acuzați de corupție vor scăpa de dosare (plus violatori și criminali)? Opinia publică nu știe nimic despre deciziile CCR și Curții Supreme și despre consecințele acestora în societatea. Pentru că înainte de Marea Amnistie acest guvern a avut grijă să fie implementat programuul Marea Tăcere – bani de la partidele PNL și PSD pentru „presă”.

„Toleranța zero față de orice act de corupție va produce schimbări profunde și benefice la nivelul întregii societăți”, spunea șeful statului în urmă cu doi ani. Și a făcut exact invers. Lupta împotriva corupției nu a fost o prioritate pentru premierul de la Grivco. Iar domnul președinte are toleranță zero față de principiile fundamentale care consolidează democrația. Justiția și statul de drept au ajuns fără conținut în timpul mandatelor sale. Infractorii și corupții sunt nevinovați pentru actuala putere și trebuie eliberați neapărat din închisori.”, a fost mesajul postat de Clotilde Armand, sâmbătă, pe Facebook.

Vezi și DNA confirmă dezastrul din Justiție: Sute de dosare afectate! Prejudiciul estimat se ridică la 1,2 miliarde euro

DNA: 557 de cauze penale afectate, prejudiciul se ridică la 1,2 miliarde de euro

Trebuie precizat că Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiției din 25 octombrie 2022 va afecta 557 de cauze penale, în care prejudiciul se ridică la 1,2 miliarde de euro, conform Direcției Naționale Anticorupție.

„La solicitarea reprezentanților mass media privind posibile efecte pe care Deciziile Curții Constituționale a României (CCR) nr. 297/2018, nr. 358/2022 și Decizia pronunțată la data de 25 octombrie 2022 de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), referitoare la prescripția răspunderii penale, le-ar avea asupra dosarelor penale ale DNA (aflate în judecată și în curs de investigare), Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:

Ca urmare a Deciziilor CCR nr. 297/2018, nr. 358/2022 și a Deciziei ÎCCJ din data de 25 octombrie 2022 referitoare la prescripția răspunderii penale, Direcția Națională anticorupție (DNA) a întocmit o situație estimativă privind impactul aplicării respectivei Decizii asupra dosarelor penale.

În urma analizării cauzelor penale ale DNA, a rezultat că aplicarea directă a deciziilor menționate va avea consecințe asupra unui număr de 557 cauze penale aflate în curs de urmărire penală și în fața instanțelor de judecată.

În aceste 557 de dosare, în care prejudiciul estimat se ridică la 1,2 miliarde euro, iar valoarea totală a mitei și a traficului de influență se ridică la 150 milioane euro, magistrații vor fi nevoiți să constate încetarea proceselor penale și înlăturarea răspunderii penale pentru infracțiuni de corupție, asimilate corupției și având ca obiect fraudarea fondurilor europene.

Situația detaliată se prezintă astfel:
Dosare aflate în curs de urmărire penală (pe rolul DNA):
– 190 dosare;
– prejudiciu estimat 648.207.688 euro;
– valoarea totală a mitei și a traficului de influență 50.997.625 euro;

Dosare în diferite stadii de judecare (aflate pe rolul instanțelor) de judecată, în diferite stadii:
– 367 dosare;
– prejudiciu estimat 561.230.056 euro;
– valoarea totală a mitei și a traficului de influență 99.471.962 euro.

În legătură cu această situație, DNA face următoarele precizări:

În perioada în care au avut cauze penale în lucru, procurorii DNA au respectat prevederile legale în vigoare și au întocmit acte de întrerupere a prescripției răspunderii penale, conform Codului penal și Codului de procedură penală, începând din 1 februarie 2014 (data intrării in vigoare a noilor Coduri) și în conformitate cu Decizia nr. 297/2018 a CCR începând cu anul 2018 (de la data intrării în vigoare a Deciziei respective).

Concret, în considerarea Deciziei nr. 297/2018 a CCR și în conformitate cu practica ÎCCJ, procurorii DNA au întrerupt cursul prescripției numai ca urmare a întocmirii unor acte din categoria celor care se comunică suspecților și inculpaților (începerea urmăririi penale in personam, punerea în mișcare a acțiunii penale, finalizarea dosarului penal cu trimitere în judecată etc).

Procurorii DNA vor fi consecvenți în dosarele în care se va invoca prescripția răspunderii penale și vor solicita sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru a aprecia asupra concordanței deciziilor CCR, respectiv ÎCCJ cu normele europene și jurisprudența CJUE, care, printre altele prevăd obligația statului român de a cerceta și sancționa, într-o manieră efectivă, faptele de corupție și fraudarea fondurilor europene”, a transmis DNA.

URMARESTE-NE

SHARE

COMENTEAZĂ

articole similare