O anchetă care vizează vârful instituției
Dorel Marcel Dume, unul dintre oficialii cu cea mai lungă activitate în cadrul sistemului de gospodărire a apelor din România, a fost trimis în judecată de către Direcția Națională Anticorupție într-un dosar cu 112 acte materiale de abuz în serviciu. Prejudiciul calculat de procurori depășește 1,17 milioane de lei, o sumă care a fost disipată din fondurile publice ale instituției pe care acesta o conducea la data comiterii faptelor. Cazul a stârnit un val de reacții în rândul specialiștilor din domeniu, deoarece arată modul în care funcționarii publici pot submina financiar o instituție esențială pentru gestionarea resurselor hidrice ale țării.
Potrivit rechizitoriului întocmit de DNA, mecanismul infracțional ar fi funcționat într-o perioadă îndelungată, între 20 decembrie 2017 și 18 mai 2022. În acest interval, inculpatul a deținut succesiv funcții de conducere la nivel înalt: mai întâi director general adjunct al Administrației Naționale „Apele Române”, iar ulterior director al Administrației Bazinale de Apă Crișuri. În prezent, acesta ocupă funcția de director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Bihor, o poziție pe care o deținea și în momentul în care anchetatorii au decis trimiterea sa în judecată.
Cum a fost conceput mecanismul infracțional
Procurorii anticorupție susțin că oficialul a conceput și a pus în aplicare un sistem pr care instituția pe care o conducea a fost fraudată constant. Mecanismul, descris detaliat în rechizitoriu, ar fi vizat deturnarea unor sume importante de bani din bugetul destinat proiectelor de apărare împotriva inundațiilor, de îmbunătățire a calității apelor și de întreținere a infrastructurii hidrotehnice. Acești bani, în loc să fie utilizați pentru scopurile prevăzute de lege, ar fi fost redirecționați către alte destinații, în beneficiul unor persoane din anturajul directorului.
Alături de fostul șef al ABA Crișuri a fost trimis în judecată și șeful Serviciului Financiar al aceleiași instituții, acuzat de complicitate la abuz în serviciu. Acesta ar fi avut rolul de a camufla tranzacțiile ilegale în documentele contabile, creând aparența de legalitate pentru plățile efectuate. Conlucrarea dintre cei doi a permis, potrivit DNA, ca prejudiciul să crească constant timp de peste patru ani, fără ca organele de control intern să sesizeze neregulile la timp.
Prejudiciul și recuperarea banilor
Suma de 1,17 milioane de lei reprezintă o pagubă semnificativă pentru o instituție care se confruntă, în mod obișnuit, cu subfinanțarea cronică. Acești bani ar fi putut fi folosiți pentru reparații la diguri, pentru amenajarea unor cursuri de apă periculoase sau pentru modernizarea stațiilor de epurare din bazinul Crișurilor. Faptul că fondurile au fost disipate prin plăți nejustificate a lăsat comunitățile locale expuse riscului hidrologic, în special în contextul schimbărilor climatice care au dus la inundații tot mai frecvente în ultimii ani.
Direcția Națională Anticorupție a anunțat că a instituit măsuri asigurătorii pentru recuperarea prejudiciului, însă experiența anterioară arată că, în multe cazuri similare, banii sunt greu de recuperat integral. Bienurile mobile și imobile ale inculpaților au fost sechestrate, iar instanța va trebui să decidă dacă acestea pot fi valorificate pentru acoperirea pagubei. Procesul se anunță a fi unul complex, având în vedere numărul mare de fapte reținute în sarcina inculpaților și volumul probatoriului strâns de anchetatori.
Reacția instituțiilor și a opiniei publice
Administrația Națională „Apele Române” nu a emis un comunicat oficial privind trimiterea în judecată a directorului SGA Bihor, dar surse din interiorul instituției au declarat pentru presă că se așteaptă ca ministerul de resort să ia o decizie rapidă privind suspendarea acestuia din funcție. Deși regula este că un funcționar public trimis în judecată pentru corupție poate fi suspendat, procedura nu este întotdeauna aplicată prompt, ceea ce permite unora dintre inculpați să își continue activitatea chiar și după începerea procesului penal.
Opinia publică a reacționat cu indignare la vestea trimiterii în judecată. Pe rețelele sociale, utilizatorii au criticat lipsa de transparență din instituțiile publice și au cerut sancțiuni mai severe pentru cei care fraudează fonduri destinate protecției mediului. Asociațiile ecologiste au subliniat că furtul din banii destinați gospodăririi apelor este o infracțiune cu impact multiplu: afectează bugetul public, periclitează siguranța populației și distruge încrederea cetățenilor în capacitatea statului de a le proteja resursele naturale.
Un caz emblematic pentru lupta anticorupție
Ancheta împotriva fostului director adjunct al „Apele Române” este considerată de procurori un caz emblematic, deoarece arată cum un singur funcționar aflat într-o poziție cheie poate submina o întreagă instituție timp de ani de zile. Numărul de 112 acte materiale de abuz în serviciu reținute în rechizitoriu este unul dintre cele mai mari înregistrate în dosarele DNA din ultima perioadă, ceea ce demonstrează amploarea și sistematicitatea activității infracționale. Procurorii susțin că acest caz ar trebui să funcționeze ca un avertisment pentru toți cei care ocupă funcții de conducere în instituțiile publice.
Procesul se va desfășura la instanța competentă din București, iar termenul de judecată nu a fost încă stabilit. Avocații inculpaților au anunțat că vor contesta acuzațiile, susținând că plățile efectuate au fost legale și că prejudiciul este mult mai mic decât cel estimat de DNA. Cu toate acestea, volumul probatoriului administrat în faza de urmărire penală, care include documente contabile, declarații ale martorilor și rapoarte de expertiză financiară, face ca apărarea să aibă o misiune dificilă. Rămâne de văzut dacă instanța va da câștig de cauză acuzării sau va achita inculpații.
Surse: ziuaconstanta.ro, dcnews.ro, g4media.ro, ziare.com, aloromania.ro
