Despre implementarea salariului minim european. 10 argumente cu implicații pentru România

Creșterea salariului minim în România este esențială pentru alinierea la reglementările europene, care recomandă ca acesta să reprezinte 50% din salariul mediu brut, asigurând astfel un nivel de trai decent pentru lucrători.

Datele statistice oficiale arată că România are al doilea cel mai mic salariu minim din UE (exprimat în euro) și cea mai mare pondere a salariaților cu venituri mici, peste 34% fiind plătiți la acest nivel. În plus, 15,3% dintre lucrători sunt sub pragul de sărăcie, iar 6,5 milioane de români sunt în risc de sărăcie și excluziune socială. Creșterea salariului minim ar ajuta la reducerea acestor inegalități și ar reflecta creșterea productivității muncii din ultimii ani, contribuind la justiția economică și socială. De asemenea, datele statistice oficiale infirmă în cazul României mitul conform căruia creșterea salariului minim ar duce la creșterea șomajului (sau al șomajului în rândul tinerilor și al angajaților din HoReCa).

Creșterea salariului minim în România aduce numeroase avantaje care contribuie la bunăstarea socială și economică a populației.

În primul rând, această măsură ajută la reducerea sărăciei în muncă, prezumând că toți lucrătorii primesc un venit suficient pentru a-și acoperi necesitățile de bază și un trai decent. Măsura stimulează consumul intern, deoarece lucrătorii cu venituri crescute vor cheltui mai mult, ceea ce, la rândul său, va stimula economia - un consum mai mare din producția internă conduce la o ofertă internă mai ridicată, ceea ce înseamnă investiții și locuri de muncă. Este esența strategiei numită #productivism.

În al doilea rând, se vor reduce inegalitățile sociale. Creșterea salariului minim contribuie la micșorarea decalajului dintre bogați și săraci, promovând o societate mai echitabilă. Aceasta poate duce și la o creștere a calității vieții și a motivației angajaților, deoarece aceștia se vor simți mai valorizați și mai bine recompensați pentru munca lor.

În al treilea rând, implementarea salariului minim la nivel european ar asigura un standard de viață minim pentru toți lucrătorii din UE, indiferent de țara în care trăiesc. De asemenea, ar preveni concurența neloială între statele membre bazată pe salarii mici (așa-numitul dumping social), promovând condiții de muncă mai bune.

În al patrulea rînd, un salariu minim mai mare poate avea un impact pozitiv asupra sănătății și bunăstării lucrătorilor. Studiile arată că veniturile mai mari sunt asociate cu o stare de sănătate mai bună și cu un nivel de stres mai scăzut, ceea ce conduce la o eficiență mai mare a muncii.

În al cincilea rând, creșterea salariului minim poate contribui la reducerea depopulării și a migrației economice. Oferind salarii mai competitive, România poate reține mai mulți lucrători calificați care, altfel, ar fi tentați să plece în alte țări pentru salarii mai mari.

În al șaselea rând, creșterea salariului minim îmbunătățește bunăstarea lucrătorilor cu venituri reduse, oferindu-le un trai mai decent și reducând riscul de sărăcie și excluziune socială (inclusiv deprivarea materială). Un salariu minim mai mare motivează angajații, îmbunătățindu-le productivitatea și eficiența, conform teoriei salariului de eficiență. Astfel, angajatorii români ar beneficia de forță de muncă mai implicată și mai performantă.

În al șaptelea rând, creșterea salariului minim poate ajuta la spargerea cercului vicios al salariilor mici în România, oferind lucrătorilor o șansă reală de a-și îmbunătăți nivelul de trai și de a contribui la o economie mai robustă și echitabilă. Competitivitatea bazată pe ”avantajul forței de muncă ieftine” nu este sustenabilă.

În al optulea rând, implementarea salariului minim european ar contribui la uniformizarea condițiilor de muncă și a standardelor de viață în întreaga Uniune Europeană. Acest lucru ar putea reduce migrația economică internă și ar stabiliza forța de muncă în statele membre, asigurând o distribuție mai echitabilă a resurselor de muncă.

În al nouălea rând, salariul minim european ar putea stimula creșterea economică prin creșterea puterii de cumpărare a lucrătorilor în toate statele membre UE, conducând la o cerere crescută de bunuri și servicii, impulsionând astfel producția și creând noi locuri de muncă. S-ar încuraja astfel investițiile în formarea profesională și în creșterea productivității, pe măsură ce angajatorii ar fi stimulați să obțină un randament mai mare de la forța de muncă mai bine plătită. Creșterea competențelor transversale este prioritară în noile condiții dominate de Inteligența artificială.

Nu în ultimul rînd, un salariu minim european ar putea contribui și la reducerea sărăciei și a excluziunii sociale, oferind un nivel de trai mai bun pentru toți cetățenii europeni, ar întări coeziunea socială și ar reduce inegalitățile dintre statele membre, promovând astfel solidaritatea și unitatea la nivel european. De asemenea, ar putea îmbunătăți imaginea Uniunii Europene în ochii cetățenilor săi, demonstrând angajamentul său față de valori precum justiția socială și echitatea economică.

Este evident, creșterea salariului minim prin implementarea principiului salariului minim european reflectă fidel valorile modelului social european și conduce la creșterea bunăstării lucrătorilor europeni (inclusiv a celor români), cu efecte de multiplicare economice și sociale însemnate.

PSD este partidul care introduce în România salariul minim european, are cei mai mulți primari și președinți de Consilii Județene campioni ai proiectelor cu bani de la Comisia Europeană și a reușit, în actuala guvernare, să ducă absorbția de fonduri europene la peste 97%.

de Cristian Socol, conferențiar universitar

Partidul Social Democrat - Alianta PSD-PNL CMF 41240002