Administrația Donald Trump ar dori ca Ucraina să ajungă la un acord de pace cu Rusia până la începutul lui ianuarie 2027, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile purtate cu oficiali europeni și ucraineni. Termenul relatat privește obținerea unei înțelegeri, nu confirmarea încetării războiului la o dată stabilită. Kievul și Moscova nu au anunțat acceptarea unui asemenea calendar, iar divergențele privind teritoriile și garanțiile de securitate rămân importante.
Washingtonul urmărește un acord înaintea schimbării din Congres
Graba americană este legată, potrivit surselor apropiate negocierilor, de preluarea controlului Congresului de către democrați. Relatările publicate la 21 noiembrie 2026 plasează obiectivul la începutul lunii ianuarie următoare. Este, așadar, vorba despre un termen apropiat, nu despre o intenție de a lăsa negocierile să continue pe tot parcursul anului 2027.
Republicanii au pierdut controlul celor două camere la alegerile de la jumătatea mandatului. Democrații vor să susțină mai puternic Ucraina și să intensifice presiunea asupra Rusiei prin sancțiuni. Ei au promis totodată examinarea politicii externe a președintelui și a afacerilor celor implicați în negocieri, ceea ce adaugă o miză politică internă efortului diplomatic american.
Emisarii americani au reluat discuțiile
Steve Witkoff, trimisul special al președintelui american, și Jared Kushner, ginerele acestuia, au reluat la Abu Dhabi negocierile cu Ucraina și Rusia la începutul lunii noiembrie. Discuțiile fuseseră suspendate timp de opt luni din cauza războiului din Iran. Cei doi au avut apoi întâlniri cu reprezentanți ruși, ucraineni și europeni la Moscova, Dublin și Berlin.
Un oficial european care a participat la o întâlnire cu emisarii americani a descris insistența Washingtonului și îngrijorarea că apropierea de un acord ar necesita concesii foarte mari din partea Ucrainei. Un alt oficial a rezumat diferența de ritm dintre părți spunând că americanii se grăbesc, în timp ce Vladimir Putin nu se grăbește deloc. Identitatea acestor interlocutori nu a fost făcută publică.
După întrevederea cu liderul rus în China, Trump a afirmat că Putin dorește încheierea războiului pe cale diplomatică. La conferința de presă de după întoarcerea în Statele Unite, președintele american a descris însă negocierile ca fiind dificile și a invocat ostilitatea dintre Putin și Volodimir Zelenski. Evaluarea sa optimistă nu echivalează cu anunțarea unei înțelegeri.
Kievul se teme de presiuni pentru concesii
Un înalt oficial ucrainean, citat fără a-i fi dezvăluit numele, a spus că termenul american amplifică temerile că Zelenski ar putea fi împins spre acceptarea condițiilor Moscovei. În opinia acestuia, Rusia ar putea obține condiții mai favorabile dacă negocierile s-ar încheia înaintea schimbării majorității din Congres. Aceasta este aprecierea oficialului, nu o concesie acceptată de autoritățile ucrainene.
În relatarea despre discuții se precizează că Statele Unite nu ceruseră Ucrainei concesii concrete. Oficialii ucraineni interpretează însă limitarea vitezei sistemului militar de comunicații prin satelit Starshield și întârzierile livrărilor de rachete interceptoare Patriot ca forme de presiune. Legătura dintre aceste măsuri și o intenție americană de a slăbi poziția Kievului rămâne atribuită interlocutorilor ucraineni.
Cererile Rusiei depășesc problema teritoriilor
Moscova solicită cedarea unor teritorii din Donbas, excluderea unei viitoare aderări a Ucrainei la NATO și limitarea forțelor armate ucrainene. Putin a cerut acceptarea unor compromisuri și a unor realități după întâlnirea cu Trump și președintele chinez Xi Jinping. Rusia urmărește, de asemenea, retragerea trupelor și armamentului NATO de pe flancul estic, revendicare care privește securitatea europeană în ansamblu.
Două persoane informate despre poziția Kremlinului susțin că Rusia ar intenționa să folosească o campanie de atacuri aeriene pentru a-și întări poziția la negocieri. Din această perspectivă, acceptarea rapidă a unui acord este considerată puțin probabilă. Țările europene cer mai întâi un armistițiu și apoi discuții asupra cadrului de securitate, în timp ce negociatorii americani încearcă să trateze simultan aceste teme și disputele teritoriale.
Garanțiile de securitate rămân un punct de divergență
Kushner a declarat la Berlin că partea rusă ar fi acceptat conceptul unor garanții occidentale pentru Ucraina inspirate de Articolul 5 al NATO, referitor la apărarea reciprocă. El a precizat că deschiderea președintelui american trebuie să țină seama de interesul Statelor Unite. Declarația descrie o formulă discutată, nu garanții deja adoptate sau puse în aplicare.
Adjunctul ministrului rus de externe, Serghei Riabkov, a transmis însă că inclusiv o formulă de cvasi-aderare a Kievului la NATO este inacceptabilă pentru Moscova. El a condiționat discuția despre garanții de recunoașterea cererii ruse ca Ucraina să nu adere niciodată la Alianță. Diferența dintre aceste poziții arată că obiectivul american pentru începutul lui ianuarie nu este, deocamdată, un calendar de pace convenit între părți.
Surse: Antena 3 CNN; Știrile TVR.


















