„Din păcate, în România, discuţia despre adoptarea euro nu a depăşit nivelul cel mai primar: cum vom face rotunjirile, câţi bani vom pierde la piaţă, dacă ne vor păcăli comercianţii şi ziua şi anul în care vom intra. Lucrurile sunt mult mai complexe şi necesită un efort de schimbare conştientă din partea întregii societăţi româneşti şi a tuturor grupurilor de interese”, a susţinut Valentin Lazea, economistul şef al BNR, în cadrul seminarului „EU-COFILE” (European Union Finance & Banking Lectures project), ediţia 2018.
El este membru al Comisiei Naționale de fundamentare a Planului Naţional de aderare la zona euro.
Potrivit celor mai recente informații , Comisia va prezenta proiectul de trecere la euro în decembrie, iar data de la care România îşi propune să adopte euro este anul 2024. Reprezentantul Băncii centrale a reamintit însă că România nu este obligată să intre în zona euro la o anumită data.
„România este ca o echipă care vrea să participe la Champions League. Dacă se pregăteşte şi are jucători, se duce acolo şi face performanţă. Dacă nu se pregăteşte şi nu face performanţă, nu este vina nici a cluburilor belgiene, germane sau engleze, nici a UEFA. Este vina celui care se duce nepregătit. Nu ne împinge nimeni, acolo, nu ne trage nimeni acolo. Noi vrem să intrăm, dacă vrem, pentru că presupune nişte schimbări de atitudine masive, din partea multora, care schimbări atitudinale înseamnă un mers spre civilizaţie, care este grea – nu se obţine la o cafea sau bătând din palme”, a completat Lazea.
Reprezentantul Băncii centrale a spus că aceste schimbări sunt cele mai importante produse după adoptarea euro vor fi: folosirea aceluiaşi curs în toate ţările membre şi aceeaşi rată a dobânzii cheie, pe lângă continuarea liberei circulaţii a capitalurilor, care există odată cu aderarea la Uniunea Europeană (UE).
„Soluţia la această «restricţie» (n.red. – de a nu creşte oricum salariile) este că noi putem, faţă de zona euro şi Uniunea Europeană, să creştem mult mai accelerat productivitatea muncii, pentru că încă avem o mare zonă neexploatată ceea ce va duce la o creştere ceva mai mare, dar cu 8-9-10% unitatea şi 6-7% salariile, nu 40%”, a subliniat Lazea. Iar diferenţa dintre creşterea companiilor şi creşterea salarilor o reprezintă creşterea productivităţii.
În tabloul de bord pentru aderarea la euro, creşterea costului unuitar cu forţa de muncă, cel pe care îl au companiile, este limitat la maximum 12% pentru trei ani, iar România îndeplineşte la limită acest crieriu, fiind la 11,9%, a reamintit economistul şef al BNR.
„Suntem aproape să depăşim acest criteriu. Dar, dacă ne uităm la ultimii opt ani, în 2009-2017, constatăm următoarea situaţie paradoxală: salariul real cumulat, din perspectiva angajatului, a crescut cu 45%, productivitatea muncii a crescut cumulat cu 27%, dar costul unitar al forţei de muncă a crescut cu 14%”, a adăugat Lazea.
Reprezentantul Băncii centrale a subliniat că această discrepanţă a fost posibilă prin faptul că taxarea asupra muncii a scăzut foarte mult – angajatorul a plătit mai multe salarii, dar mai puţine contribuţii şi impozite pe salarii.
„Prin aceasta, Guvernul a împuşcat trei iepuri dintr-un singur foc. Da, dar toate acestea s-au făcut pe spinarea devalizării bugetului. Fiscal vorbind, bugetul este un caşcaval în găurile sunt mai mari decât brânza. Va începe să doară cât mai curând. Nu poţi să vrei să intri în Europa cu venituri fiscale de 26% din PIB şi venituri bugetare totale de 29% din PIB, dacă vrei să fii în aceeaşi zonă cu ceilalţi. Din 2015, de când a făcut Ponta reforma Codului fiscal, toate problemele din România s-au rezolvat prin devalizarea bugetului. Asta după ce, până în 2015, bugetul arătat rezonabil”, a explicat Lazea.
Cu toate acestea, economistul şef al BNR a precizat că nu trebuie aruncat cu noroi numai în clasa politică, pentru că aceasta răspunde unor stimulente şi unor semnale care vin dinspre societate.
„Dacă societatea cere doar două lucruri (n.red. - salarii şi scăderi de taxe), cele două lucruri i se vor da. Dacă societatea cere ceea ce ar trebui să ceară şi nu o face, atunci să nu mai avem pretenţii nici de la clasa politică. Că elitele unei ţări ar trebui să dea exemplu şi să-i tragă pe oameni de mânecă şi să le arate ce să ceară, vorbim chestii ştiinţifico-fantastice. Microcosmosul politic reflectă macrocosmosul societal, care vrea salarii şi scăderi de taxe. Ar trebui ca partidele politice să nu atace în mod populist politicile de reformă care pot duce la dezvoltare. (...) Dezvoltarea economică sustenabilă a României, înainte şi după aderarea la zona euro, presupune: acordul sindicatelor pentru creşteri salariale mai mici decât productivitatea muncii, acordul patronatelor pentru un nivel al dezvoltării care să permită colectarea unor venituri bugetare de cel puţin 35% din PIB, nu de 30%, cât avem acum, acordul partidelor politice de a pune în centrul politicilor economice două priortităţi: stabilitatea macro şi reformele structurale”, a subliniat Lazea.
Economistul şef al BNR a insistat că fiecare sector, chiar dacă este prioritar, precum educaţia sau sănătatea, nu poate beneficia de mai mulţi bani decât în prezent, pentru că acei bani nu există, nu sunt venituri la buget. „Suntem oameni serioşi? Când cerem lucruri ca în Europa, dar nu contribuim decât în proporţie de două treimi? Fiecare dintre noi cerere tortul întreg, dar vine cu două treimi din zahăr, cu două treimi din frişcă şi cu două treimi din aluat?”, a mai comparat Lazea.
„Este cât se poate de justificată această dorinţă. Problema este că această dorinţă se vrea a fi atinsă cu orice mijloace: să fie cărbuni, paie, lemne, orice. Pentru un neeconomist este chiar mai mult decât justificată această dorinţă şi nu trebuie să o desconsiderăm. Problema este că, mergând pe această linie, de stimulare oricât şi oricum a creşterii, creăm dezechilibre care nu numai că ne îndepărtează de momentul intrării în zona euro, dar ne şi dau un stil de comportament cu care nu avem ce căuta în zona euro. Cu acest stil comportament niciodată nu avem ce să căutăm în zona euro, când creşterea se obţine prin orice mijloace, sistemul grecesc”, a mai susţinut Lazea.
Cu toate acestea, reprezentantul Băncii centrale a susţinut că poate fi păstrat ritmul înalt de creştere al PIB, cu tot cu stimulii fiscali. „Se poate cu respectarea anumitor condiţii economice şi politice. Condiţiile economice sunt respectarea cu stricteţe a echilibrelor macroeconomice – a reformelor de la Maastricht, a celor 14 criterii din tabloul de bord şi MTO, deficit structural de 1% din PIB – şi reformelor structurale”, a mai spus Lazea.
De asemenea, economistul şef al BNR apreciază că, cel mai probabil, oficialii europeni nu îşi vor da acordul pentru a intra în zona euro nici o ţară ca România, care creşte „nedisciplinat” şi poate ajunge la 75% convergenţă a PIB pe cap de locuitor, nici una precum Bulgaria, care a fost disciplinată fiscal, dar al cărui PIB pe cap de locuitor a ajuns să fie 55% din media UE.
În plus, românii trebuie să-şi reducă aşteptările inflaţioniste, de la cele interne ridicat la cele reduse din zona euro, potrivit reprezentantului Băncii centrale. Altfel, vor risca să se împrumute prea mult, în condiţiile în care rata creditelor se menţine redusă, informează mediafax.ro
„Toate măsurile acestea le-am pus într-un program la solicitarea Guvernului Cioloş, că Cioloş le-a băgat în sertar şi n-a făcut nimic cu ele... este mai puţin important. Am scris, în preambul că: pentru a avea cele 18 miliarde de euro, aproape 9% din PIB, nu puteţi nici să creşteţi salariile cu 40%, nici să creşteţi pensiile supraunitar faţă de salarii, adică altfel decât scria în vechea lege a pensiilor, şi nu puteţi nici să mai reduceţi taxele. Ghiciţi pe ce s-a dus lupta politică în 2016 şi până astăzi? Pe salarii crescute orişicât, pe pensii crescute mai repede decât salarii şi pe taxe. Ce înseamnă stat mai mare sau mai mic? Dacă ai 10% din PIB, le dai pentru ce trebuie sau pentru ce cere poporul? Aceasta este întrebarea. Dacă nimeni n-o pune, n-avem decât să ne mai întâlnim de zece ori şi tot...”, a concluzionat Lazea.
Vezi și
Se aplică săptămâna viitoare! Schimbare uriașă în Legea pensiilor
Atomica a fost detonată în spațiul public! Visul pe care Klaus Iohannis i l-a spulberat Olguței Vasilescu
Protestatarii #Rezist au dat alarma, după ce Rareș Bogdan a părăsit Realitatea TV! Cine va mai fi interzis la postul lui Cozmin Gușă
