Economia românească a mers pe un trend ascendent în 2016 și sunt mai multe elemente care confirmă acest lucru. Potrivit președintelui Comisiei Naționale de Prognoză, Ion Ghizdeanu, creșterea investițiilor peste cea a consumului, ritmul exporturilor care l-a depășit pe cel al importurilor și indicatorii de încredere sunt elemente care demonstrează sustenabilitatea creșterii economice în România, care se poate apropia de 5% în acest an.
"Au existat temeri să nu ne aflăm în pragul unui 2009. Nu ne aflăm acolo, pentru că sunt câteva elemente de structură pe care aș vrea să le subliniez pentru caracterul sustenabil. În primul rând, deși măsurile din Codul fiscal discutate foarte mult sunt cele legate de TVA, nu trebuie uitat că în Codul fiscal și chiar în acest an au fost luate de Guvern măsuri pentru mediul de afaceri, măsuri pentru investiții", a explicat Ghizdeanu.
Citește și:
Echipa lui Iohannis care va elabora ‘Proiectul de țară’
Probleme pentru primarul Sectorului 3
Replica VIRALĂ a lui Cioloș, prin care a făcut knockout toată clasa politică
Potrivit acestuia, evoluția din trimestrul doi al anului arată, la creșterea de 6%, cel puțin trei-patru elemente de sustenabilitate. Primul constă în dinamica investițiilor, care a fost mai mare decât cea a consumului populației, de 10%, cea mai mare creștere fiind în investițiile private.
În plus, Ghizdeanu susține că, de două luni, nu se mai importă foarte mult pentru consum, iar dinamica exporturilor a fost mai mare decât cea a importurilor, tot datorită sectorului privat.
"Al treilea element este încrederea. Oricare indicator de încredere de la noi sau de la Comisia Europeană arată că încrederea mediului de afaceri din România este printre cele mai ridicate din Europa", a mai spus președintele CNP.
El susține că această încredere se reflectă și în evoluția locurilor de muncă, având în vedere că în sectorul privat numărul de locuri de muncă a crescut cu 4%. "Dacă nu exista perspectivă de viitor, nu cred că un om de afaceri se angaja să își mărească numărul de personal", a explicat Ghizdeanu, potrivit Agerpres.
În opinia sa, aceste elemente demonstrează faptul că avansul economiei este sustenabil și se poate apropia de 5% în acest an. "Pe termen mediu, toate calculele conduc, inclusiv ați văzut că se apropie și Comisia Europeană, la pragul de 4%. Credem că rămânem mai mulți ani pe palierul de 4%", a subliniat președintele CNP.
Comisia Națională de Prognoză a revizuit în creștere la 4,8% estimările privind avansul economiei românești în acest an, în Prognoza Preliminară de Toamnă, în condițiile în care, în primăvară instituția indica o creștere a PIB de 4,2%.
Pentru următorii trei ani, CNP a menținut prognozele privind avansul PIB la 4,3%, 4,5% și, respectiv 4,7%. Pe de altă parte, instituția a publicat și estimări privind evoluția economiei românești în 2020, indicând un avans de 4,2%.
Produsul intern brut pe locuitor urmează să crească constant în următorii patru ani, de la 8.581 euro (35.928 lei) în 2016 la 10.587 euro (46.795 lei) în 2019.
Citește și:
Miliardarul Ion Țiriac anunță cel mai ambițios proiect al său
Banca Mondială, anunț care dă fiori reci liderilor lumii
Anunțul specialiștilor IT: România ar putea deveni prima țară din lume
Cererea internă își va încetini creșterea în următorii ani, de la 6,8% în 2016, la 5,2% în 2017, 5,1% în 2018, 5,2% în 2019 și 4,8% în 2020. Aceeași tendință se va manifesta și în ceea ce privește consumul final al gospodăriilor, care va încetini la 4,1% în 2020 de la 7,7% în acest an.
În Prognoza preliminară de toamnă, CNP estimează investiții în creștere în fiecare din următorii trei ani. Astfel, în 2016 formarea brută de capital urmează să se majoreze cu 5,3%, în 2017 cu 6,8%, în 2018 — cu 7,1% și în 2019 — cu 7,5%.
În previziunile economice de primăvară publicate la începutul lunii mai de Comisia Europeană, Executivul comunitar estimează că economia românească va înregistra o creștere de 4,2% în 2016, susținută de o cerere internă robustă, urmând ca în 2017 ritmul de creștere să încetinească la 3,7%.
