sursa foto:  digi24.ro

EXCLUSIV Tunul pregătit de USR-PLUS! Cărțile făcute de Dan Barna și Cristian Ghinea

Informații de ultimă oră au intrat în posesia Bugetul.ro! USR-PLUS ar pregăti un tun de proporții, sub coordonarea vicepremierului Dan Barna și a ministrului Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, cel despre care se spune că preia ușor-ușor puterea în interiorul partidului.

Concret, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, ar urma să aloce fonduri impresionante, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, unor ONG-uri de casă, spun sursele Bugetul.roAstfel, ar urma să se „sifoneze” sume enorme.

Sursele noastre ne-au prezentat și un exemplu concret.

Asociațiile Kogayon și Parcul Natural Văcărești

La 22 februarie a.c., Florin Stoican, președintele asociațiilor Kogayon și Parcul Natural Văcărești, anunța, pe Facebook, că a cerut, prin PNRR, 1 miliard de euro pentru ariile naturale și pădurile protejate și 200 de milioane de euro pentru rețeaua națională de arii naturale urbane. Mai mult, pentru programul național de împăduriei i s-a promis încă 1 miliard de euro.

Atenție! După spusele lui Florin Stoican, vorbim de 2,2 de miliarde de euro, prin PNRR, pentru Kogayon și P.N. Văcărești. Asta în condițiile în care România are un buget alocat estimat de 30,4 miliarde euro destinat instrumentului de finanțare „Mecanismul de redresare și reziliență”.

Practic, 2,2 miliarde de euro din 30,4 miliarde de euro din PNRR ar merge către asociațiile Kogayon și P.N. Văcărești.

Nu spunem că aceste scopuri nu sunt mărețe și că nu ar trebui sprijinite, însă autoritățile de forță trebuie să fie vigilente, pentru a vedea dacă acești bani nu sunt sifonați într-un fel sau altul.

Din bugetul alocat prin PNRR, prin asociațiile Kogayon și P.N. Văcărești, am cerut peste 1 milliard de euro pt. ariile naturale și pădurile protejate și 200 milioane euro pt. rețeaua națională de arii naturale urbane. Pt. programul național de împăduriri s-au promis alți 1 miliard de euro.
Cred că PNRR ar trebui să fie încadrat într-o viziune care să aibă ca obiectiv reforma de țară. Noi propunem ca aceasta să fie concentrată pe protecția, promovarea și valorificarea sustenabilă a patrimoniului natural și pe protecția și creșterea suprafețelor împădurite.
Patrimoniul natural este principala resursă a României.
România este țara UE cu una dintre cele mai valoroase biodiversități și acum are oportunitatea de a deveni lider european în conservarea naturii.
Măsurile acestea contribuie cel mai eficient la lupta împotriva schimbărilor climatice, la beneficii din valorificarea serviciilor ecosistemice, la oportunități, la rezolvarea unor probleme sociale, la creșterea calității vieții, la bunăstare.
Ce am solicitat?
1. Reformă legislativă – legea ariilor naturale protejate și legea ariilor naturale urbane.
2. Strategie națională pt. biodiversitate 2030, cu 30% din teritoriu protejat și 10% strict protejat. Strategii regionale pentru evaluarea, promovarea și valorificarea ariilor naturale protejate.
3. Platformă digitală publică cu toate informațiile ref. la ariile naturale protejate.
4. Înființarea de noi arii naturale protejate (+6% din teritoriu protejat și +9% din teritoriu strict protejat)
6. Realizarea și aprobarea planurilor de management pentru toate ariile naturale protejate.
7. Implementarea planurilor de management ale ariilor naturale protejate
8. Investiții în infrastructură de vizitare specifică ariilor naturale protejate: 50 centre de vizitare, 500 puncte de informare, 500 trasee tematice.
9. Instruirea a 2000 de specialiști implicați în managementul ariilor naturale protejate.
10. Finalizarea identificării și protejării pădurilor cu valoare ridicată de conservare din punct de vedere al mediului și social: păduri virgine și cvasivirgine, din lungul și din jurul apelor, din ariile protejate, de la limita zonei alpine, cele periurbane.
11. Campanie națională de informare, educare și promovare cu privire la ariile naturale protejate și patrimoniul natural național al României, cu ținta de a informa 5 milioane de români.
12. Evaluarea celor 103 municipii din perspectiva identificării de arii naturale urbane.
13. Ghiduri pt. identificarea și administrarea ariilor naturale urbane și pt. elaborarea strategiilor de biodiversitate urbană de către municipii.
14. Înființarea, identificarea celor mai bune soluții de amenajare și amenajarea a 65 noi arii naturale urbane”, spunea Florin Stoican.

 

Florin Stoican, colaborare cu Allen Coliban, primarul USR al Brașovului, și USR Brașov

În campania în urma căreia avea să fie ales primar al Brașovului, Allen Coliban (USR), cel care a pretins că este absolvent de Politehnică, deși fusese exmatriculat, anunța că a depus „proiectul Parcului Natural Brassovia – Geoparc UNESCO”, proiect realizat cu sprijinul lui Florin Stoican, președintele asociațiilor Kogayon și Parcul Natural Văcărești.

Toamna trecută, proiectul Primăriei Brașov de amenajare a drumului forestier Gorița ne-a arătat că pădurile din jurul Brașovului, nu beneficiază de protecție, fiind încadrate ca păduri de exploatare. Am salvat Gorița, dar noi și noi proiecte, cum e tăierea a mii de copaci la Noua, supun pădurile noastre asaltului drujbelor.

Întrebarea care nu mi-a dat pace, încă din toamnă, a fost: cum protejăm pădurile pe termen lung? Facem petiții, ieșim în stradă și acționăm în judecată Primăria de fiecare dată când RPLP Kronstadt mai vrea să taie niște mii de copaci? Vom face și asta, dacă trebuie, însă, soluția este să schimbăm încadrarea pădurilor periurbane.

De aici a pornit ideea Parcului Natural Brassovia – Geoparc UNESCO, un proiect USR Brașov coordonat de către Mihai Orleanu (președinte al Centrului de Ecologie Montană) și care a beneficiat de suportul lui Florin Stoican (specialist în biodiversitate, cunoscut pentru contribuția la înființarea Parcului Național Buila-Vânturarița și a Parcului Natural Văcărești).

Am depus proiectul Parcului Natural Brassovia – Geoparc UNESCO în concursul de bugetare participativă, organizat la începutul anului de către Primărie. Cu o investiție de sub 100.000 de euro, puteam face toate studiile necesare pentru a demara proiectul chiar anul acesta. Proiectul a fost respins cu motivația că există un studiu în derulare privind starea ecosistemelor forestiere și valorificarea lor în urma căruia vor identifica soluțiile de îmbunătățire și de punere în valoare a potențialului recreativ, cultural și istoric al pădurilor urbane și periurbane. Nu pot să nu observ că derularea acelui studiu împiedică conferirea unei protecții superioare pădurilor brașovenilor, dar, în același timp, permite defrișarea pădurii de la Noua, drumuri forestiere și alte tăieri de mare intensitate”, se arată pe pagina de campanie a lui Coliban, la vremea respectivă.

RISE Project acuza că Ghinea a secretizat cheltuirea banilor europeni de către firma lui Dan Barna

RISE Project a arătat că relația dintre Ghinea și Barna a dus la secretizarea unor cheltuieli din bani europeni. Secretizarea a fost decisă de ministrul Ghinea, banii fuseseră cheltuiți de fosta firmă a lui Dan Barna, Grupul de consultanță pentru dezvoltare DCG SRL, informa, în decembrie 2020, Newsweek.

Într-un demers de transparentizare, Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene de la acea vreme (2016 – n.r.), a publicat lista tuturor contractorilor din proiectele pe fonduri europene, cu nume, sume, obiective și achiziții. La cele care includ firma lui Dan Barna, în calitate de partener sau beneficiar, cea mai mare parte a achizițiilor sunt anonimizate.

De exemplu, proiectul de antreprenoriat <Biblioteca Bunelor Practici>, gestionat integral de compania lui Barna și eșuat complet, are toate achizițiile anonimizate. Contractorii sunt trecuți generic drept furnizori de servicii, protejați în regim de persoane fizice, deși majoritatea sunt companii comerciale.

Situația se repetă și în cazul proiectelor sociale <Punți Comunitare> și <SES-am, deschide-te!>.

Pe scurt, 67,88% dintre achizițiile dispuse în cadrul proiectelor europene din POSDRU, care implică firma lui Dan Barna, au fost anonimizate în baza publică de date a ministerului condus tot de Barna (adjunctul lui Ghinea).

Prin urmare, RISE a adresat o cerere oficială Ministerului Fondurilor Europene (MFE) prin care a solicitat informațiile necesare. Demersul a fost intens obstrucționat. (…)

De la prima cerere oficială pe legea 544, adresată de RISE în luna iulie, ministerul a amânat constant să ne trimită lista cu proiectele DCG, cererile de finanțare, acordurile de parteneriat, rapoartele de audit și cele ale vizitelor de monitorizare. Toate acestea sunt centralizate informatic în arhiva instituției.

Numai că de acolo veneau ca melcul informații incomplete. De pildă, în septembrie solicitam încă date concrete pentru unul dintre proiecte (Biblioteca Bunelor Practici). Am primit doar 13 pagini din 42, cât avea în total cererea de finanțare. (…)„, a scris, în 2019, RISE Project.

Achizițiile din proiectele DCG (firma deținută de Barna până în vara lui 2016 – n.r.) au fost anonimizate în baza de date a ministerului. Spre comparație, proiectele Teamnet – holdingul fondat de mogulul PSD, Sebastian Ghiță, cu care Cristian Ghinea s-a aflat în conflict deschis la începutul mandatului său de ministru – sunt transparentizate corect”, potrivit sursei citate.

Vezi și

SHARE

COMENTEAZĂ

articole similare