Ieșirea la pensie a generațiilor numeroase născute la sfârșitul anilor 1960 și începutul anilor 1970 readuce în discuție finanțarea sistemului public după 2030. Fenomenul, numit „marea pensionare”, ar putea crește presiunea asupra contribuțiilor și asupra pieței muncii. Președinta Casei Naționale de Pensii Publice, Valentina Robu, susține însă că sistemul va continua să funcționeze și invocă anii de muncă în străinătate ai unei părți dintre viitorii pensionari.
De ce este important pragul anului 2030
Discuția privește generația cunoscută sub numele de „decreței”, formată în contextul politicilor demografice ale regimului comunist. Între 1967 și 1972 s-au născut peste două milioane de copii, potrivit datelor prezentate în relatarea despre acest fenomen. Ajungerea unor generații numeroase la vârsta pensionării poate modifica raportul dintre persoanele care contribuie și cele care primesc pensie.
Estimarea prezentată este de aproximativ 1,8 milioane de pensionări la limită de vârstă în primii cinci sau șase ani de după 2030. Nu este vorba despre ieșirea tuturor acestor persoane din activitate într-o singură zi sau într-un singur an. Calendarul individual diferă, iar posibilitatea pensionării anticipate este distinctă de îndeplinirea condițiilor pentru pensia la limită de vârstă.
Ce spune conducerea Casei Naționale de Pensii
Valentina Robu respinge ideea unui colaps automat provocat de intrarea acestor generații în sistem. „Sistemul de pensii va funcționa”, a declarat președinta instituției. Ea a explicat că situația a fost analizată în timpul reformei pensiilor, împreună cu reprezentanții Ministerului Finanțelor și cu consultanță din partea Băncii Mondiale, fiind solicitate informații referitoare inclusiv la această categorie de populație.
În explicația sa, șefa CNPP a pus accentul pe perioadele efective pentru care au fost plătite contribuții în România. Numărul persoanelor dintr-o generație nu arată, singur, întreaga obligație viitoare de plată a sistemului românesc. Contează și durata activității desfășurate aici, precum și existența unor perioade de muncă pentru care contribuțiile au fost achitate în alte state.
Ce arată datele despre perioadele lucrate în România
Președinta CNPP a indicat drept bază a analizei informațiile disponibile prin declarația 112. Potrivit afirmațiilor sale, aproximativ un milion de persoane din categoria analizată apar în sistem, cu perioade de vechime foarte diferite, de la o lună până la 26 de ani. Ea a menționat inclusiv situații în care sunt înregistrați numai cinci, șapte sau nouă ani de activitate.
Valentina Robu interpretează aceste perioade relativ scurte ca un indiciu că mulți dintre cei vizați au lucrat în afara țării. Concluzia prezentată de ea este că partea de pensie plătită din România ar urma să reflecte contribuțiile aferente activității de aici. Declarația privește analiza unei categorii de viitori pensionari și nu stabilește valoarea pensiei unei anumite persoane.
Cum intră în discuție contribuțiile din străinătate
Șefa Casei Naționale de Pensii a explicat că venitul plătit de sistemul românesc va fi completat cu drepturile rezultate din contribuțiile achitate în alte state europene. În această perspectivă, o parte mai mică plătită de România nu înseamnă automat că întreaga pensie a beneficiarului va fi limitată la acea sumă. Activitatea desfășurată în afara țării are un rol separat.
„Calculul se va face strict pe ce au contribuit în România”, a spus Valentina Robu, referindu-se la partea suportată de sistemul național. Explicația sa leagă impactul bugetar de istoricul contribuțiilor, nu doar de mărimea generației. Ea nu a anunțat, prin aceste declarații, o sumă identică pentru toți cei care se vor pensiona și nici o reducere generală a pensiilor deja aflate în plată.
Presiunea demografică rămâne o problemă distinctă
Pentru 2026, raportul prezentat între salariați și pensionari este de aproximativ zece la nouă. Diferențele teritoriale sunt importante: în București și Ilfov sunt indicați zece salariați la patru pensionari, în timp ce în Vaslui, Neamț și Teleorman raportul prezentat ajunge la zece salariați pentru 14 pensionari. Aceste diferențe arată că baza de contribuții nu este distribuită uniform în țară.
Cheltuielile lunare pentru pensii sunt prezentate la peste 13 miliarde de lei, pe fondul unei populații afectate de sporul natural negativ. Pensionarea generațiilor numeroase trebuie privită alături de numărul persoanelor active și de veniturile din contribuții. Evaluarea optimistă a conducerii CNPP nu elimină aceste presiuni, dar nici existența lor nu dovedește că sistemul va intra inevitabil în faliment după 2030.
Surse: Antena 3 CNN.


















