O anchetă reluată după 18 ani
Vicepreședintele Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Mădălin Hodor, a anunțat că instituția a reluat verificările în privința șefului Serviciului de Protecție și Pază, generalul Lucian Pahonțu. Decizia vine în urma dezvăluirilor publicate de publicațiile Recorder și Snoop, care au adus în atenția publică noi documente despre trecutul acestuia în fosta Securitate.
Ce verifică CNSAS
Hodor a explicat că, deși verificările durează de 18 ani, instituția nu a avut până acum documentele necesare pentru a da o soluție definitivă. Noile informații apărute în spațiul public au determinat CNSAS să reia ancheta. Atribuțiile consiliului se limitează la a stabili dacă Pahonțu a fost lucrător sau colaborator al fostei Securități și dacă a făcut poliție politică.
Când vor fi publice rezultatele
Vicepreședintele CNSAS a precizat că rezultatele verificărilor ar putea fi făcute publice în luna septembrie 2026. El a subliniat că o eventuală decizie a CNSAS nu ar avea consecințe juridice directe asupra funcției deținute de Pahonțu, însă ar crea un precedent important în dezbaterea publică despre trecutul foștilor ofițeri de Securitate aflați în funcții publice.
Contextul politic
Declarațiile lui Hodor vin într-un moment de tensiune politică majoră. Președintele Nicușor Dan a declarat la Chișinău că șeful SPP nu se află în situația unei persoane care a participat la reprimarea Revoluției din 1989, stârnind reacții vehemente din partea societății civile. Mai multe organizații au organizat proteste la Cotroceni, cerând demiterea lui Pahonțu.
De ce contează acest caz
Cazul Lucian Pahonțu nu este doar un episod istoric, ci un test al capacității statului român de a face lumină în arhiva Securității. De peste trei decenii, numeroși foști ofițeri sau colaboratori ai fostei poliții politice ocupă funcții publice importante, iar lipsa unei decizii clare din partea CNSAS a permis perpetuarea acestei situații. Rezultatele anchetei asupra șefului SPP vor fi urmărite cu atenție de întreaga clasă politică și de societatea civilă.
Cazul Pahonțu nu este singular. De-a lungul anilor, numeroși foști ofițeri ai Securității au ocupat funcții cheie în statul român postcomunist, fie că vorbim de servicii secrete, fie de administrație locală și centrală. Lipsa unei legislații clare privind accesul la arhive și tergiversarea verificărilor de către CNSAS au permis această situație. Publicațiile Recorder și Snoop au demarat o serie de investigații jurnalistice care au scos la iveală documente până atunci necunoscute, forțând instituțiile să reacționeze. Rezultatele anchetei asupra lui Pahonțu vor fi un indicator al seriozității cu care statul român tratează acum problema trecutului comunist. În alte țări est-europene, precum Germania sau Cehia, procesul de lustrare a fost mult mai radical și a dus la îndepărtarea din funcții publice a foștilor colaboratori ai regimurilor totalitare. România, în schimb, a preferat o abordare mai graduală, care a generat frustrări și suspiciuni. Dacă CNSAS va confirma legăturile lui Pahonțu cu fosta Securitate, presiunea asupra președintelui Nicușor Dan de a-l demite va deveni uriașă. În caz contrar, criticii vor susține că instituția a fost din nou învinsă de interese politice.
Dezvăluirile jurnalistice despre Pahonțu au scos la iveală documente care arată că acesta ar fi avut legături cu structurile de securitate înainte de 1989. Deși informațiile sunt fragmentare, ele sunt suficiente pentru a ridica semne de întrebre serioase. În România postcomunistă, dezvăluirea trecutului de securist a devenit un instrument politic, dar și o necesitate morală. Societatea civilă a cerut în repetate rânduri lustrarea și îndepărtarea din funcții publice a celor care au colaborat cu regimul comunist. Până acum, aceste eforturi au fost întârziate de birocrație, de opoziția politică și de lipsa de voință a instituțiilor responsabile. Cazul Pahonțu ar putea fi momentul de răscruce care să schimbe această dinamică. Dacă CNSAS va da un verdict clar și președintele va acționa în consecințță, ar putea deschide calea pentru alte verificări similare în rândul înalților funcționari publici.
Surse: Digi24, Bursa.ro, Ziare.com, Cotidianul.ro
