Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a prezentat scenariul unei invazii rusești în țara noastră, simulat și analizat de strategii Alianței. Singura strategie prezentată public a fost aceea a apărării țării pe aliniamentul Focșani – Nămoloasa – Galați. Aceasta presupune o plecare din start cu ipoteza că ceea ce trebuie apărat în România este sudul țării și, implicit, capitala. Altfel spus, partea de est și nord, adică Iașul și județele Moldovei sunt din capul locului abandonate în proiectele de apărare națională în cazul unui astfel de atac. Dorin Dobrincu, fondatorul Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei, se întreabă de ce ar trebui să moară ieșenii, pentru cei din sud, dacă ei nici nu se gândesc la apărarea lor.
„Teza imposibilității de a apăra Moldova în cazul unui atac din partea Rusiei pare să fie impărtășită și de comandanții militari români, dar și de unii analiști legați de structurile de forță. Aș remarca un fapt peste care se trece foarte ușor în birourile și redacțiile din București. Și anume că „Poarta Focșanilor“ este un concept muntean, în mod particular bucureștean. Ideea că pentru a apăra sudul țării și Bucureștiul trebuie abandonată Moldova în fața rușilor este neconvingătoare strategic și tactic, iar moral este inacceptabilă. Armata României ca instițutie preferă secretomania, după unele date alegând să comunice mai degrabă prin interpuși. Militarii nu subliniază relevanta Porții Focșanilor, ci o prezintă ca pe o dogmă care nu poate fi chestionată. Unii dintre generalii români în retragere, care au reluat această teză și au ambalat-o în ultima vreme, par să nu fi depășit faza jocurilor de strategie pentru adolescenți.
Nu doar politicienii români sunt într-o culpă față de popor dacă proiectează abandonarea unei părți a acestuia încă dinainte de începerea unui posibil război, ci și militarii din structurile de comandă. Ce popor suntem? Si care popor conteaza? Doar poporul din București, doar cel din Ardeal? Și cu cel din Moldova ce facem? Îl abandonăm cu cinism? Vehicularea ideii cedării din start a Moldovei, sacrificarea acesteia încă dinaintea apariției primului batalion rus la frontieră, pe considerentul că regiunea din nord-estul României nu poate fi apărată, se încadrează în categoria discriminării unei părți a națiunii. Pentru că despre asta este vorba în chestiunea apărării: moldovenii sunt discriminați în raport cu ceilalți români, cu bucureștenii și muntenii, cu ardelenii și dobrogenii", a transmis istoricul Dorin Dobrincu
Citește și: Al Treilea Război Mondial bate la ușă. Avertismentul fără precedent al unui renumit francez
4 milioane de oameni sunt abandonați
Potrivit lui Dorin Dobrincu, retragerea fără luptă pe aliniamentele amintite înseamnă abandonarea fără luptă a circa 20% din teritoriul național și a mai bine de 20% din populație.
„Înseamnă să nu-ți pese de soarta a peste 4.000.000 de oameni, cetățeni români, cetățenii tai. Comandanții și doctrinarii militari, precum și decidenții români de rang înalt, pe care îi vedem reuniți în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, trebuie atenționați că o asemenea atitudine denotă încalcarea Constituției, este o formă de iresponsabilitate, lipsă de fidelitate față de țară, lipsă de patriotism. Nu se pot ascunde, asemenea celor din 1940, care au cedat teritorii fără să tragă un foc de armă, cu scuza că nu ne putem apăra cu succes la frontiere în fața unei agresiuni din partea Moscovei. Dacă Armata României nu apără teritoriul național, viața și bunurile locuitorilor, atunci care este rostul ei? De ce plătim taxe și impozite, de ce alocăm resurse importante pentru salariile și pensiile militarilor, de ce achiziționăm armament, echipamente și muniții?”, a conchis Dobrincu, conform Aktual24
Vezi și: Obligațiile României în caz de război. Ce lege se pregătește pentru țara noastră
