Ieşire dură din interiorul Băncii Naţionale! Omul lui Mugur Isărescu 'atacă la baionetă'

Ieşire dură din interiorul Băncii Naţionale a României! Omul guvernatorului Mugur Isărescu „atacă la baionetă” în scandalul ROBOR.

Consilierul strategic al BNR, Adrian Vasilescu, a explicat, miercuri, în ce context a ajuns indicele ROBOR o vedetă a ultimilor aproape doi ani, iar acesta a rămas neînțeles.

„Lucrul cel mai important care mi se pare că se discută în aceste zile este ROBOR. ROBOR-ul a devenit un personaj, nu mai este un indicator economic, este un personaj al spațiului public, despre care se discută foarte mult în ultima vreme și foarte mult în necunoștință de cauză”, a afirmat, miercuri, Adrian Vasilescu, consilierul de strategie al Băncii Naționale a României (BNR), în cadrul conferinței „Stabilitatea financiară sub umbrela UE”, informează Mediafax.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei, astfel că este un indicator al pieței monetare, iar din anul 2010 a fost stabilit de Guvern drept referința în funcție de care să fie stabilite ratele creditelor.

Consilierul de strategie al BNR a localizat începerea acestor discuții despre ROBOR la data de 15 septembrie 2017, când indicele ROBOR la 3 luni a depășit 1%. În acea zi, Vasilescu era la o emisiune la Realitatea TV, iar premierul Mihai Tudose la ședința CEX a PSD. Cel din urmă a ieșit și a spus că BNR nu este acasă, iar primul i-a răspuns, indirect, că poate Guvernul nu este acasă, deoarece a influențat această evoluție.

„Se întâmplase ceva, ceva grav din punctul multora de vedere. Anume, după doi ani și jumătate, România uitase de inflație, uitase de inflație, pentru că au fost câteva conjuncturi care au dus inflația spre deflație. Banca Națională a spus că nu este deflație. Ne-am luptat foarte mult în spațiul public să lămurim oamenii că nu este deflație. Deflația atinge prețurile relative – să vedem că prețurile acestea scad. Doi ani ce au scăzut? Sumele de pe etichete. Pe etichete, în magazine apar, întotdeauna, chiar dacă scrie o singură sumă, de fapt sunt două, una este TVA-ul (...) și alta este prețul efectiv”, a precizat Vasilescu.

Astfel, scăderea prețurilor din acea perioadă s-a datorat scăderii cotei de TVA de la 24% la 9% pentru produsele alimentare, măsură aplicată de la 1 iunie 2015. „Deci, era deflație în condițiile în care producătorii au câștigat?”, s-a întrebat retoric Vasilescu. În aceste condiții, ROBOR a devenit „un indicator neglijabil”, conform consilierului citat.

În schimb, din septembrie 2017, prețurile la energie, care sunt încă în mare parte reglementate, respectiv stabilite de autorități ale statului, au fost majorate, ceea ce a dus la creșteri de prețuri în lanț. „Urcând prețurile, s-a produs un șoc inflaționist. Atunci a văzut toată lumea, cei care au vrut să vadă, că foarte mulți n-au vrut să vadă, că șocul inflaționist a urcat ROBOR-ul la peste 1%”, a evidențiat Vasilescu. Alături de alți factori, acest lucru a dus la majorarea accelarată a inflației care a urcat până la un maxim de 5,4% în mai 2018.

Pentru a opri aceste ritm accelerat, BNR a majorat dobânda de politică monetară, de la 1,75% cât era din mai 2015 la 2% în ianuarie 2018, la 2,25% în februarie 2018 și la 2,5% în aprilie 2018, păstrând-o la acest nivel până în prezent.

„Mulți s-au întrebat cum vrea Banca Națională să lovească o inflație de 5,4% cu o dobândă de 2,5%? Este greu de lovit, dar nu era altă soluție. Dacă Banca Națională s-ar fi încumetat să facă ceea ce scrie în cărți – că politica de dobândă de politică monetară trebuie să fie real pozitivă, adică să fie deasupra inflației -, ce s-ar fi întâmplat? ROBOR-ul s-ar fi dus în cer, erau discuții cu toți clienții dumneavostră (băncile - n.red.) și creșterea economică care deja dădea semne de oboseală, ar fi obosit și mai puternic”, a explicat Vasilescu.

Consilierul de strategie al BNR a subliniat că, analizând această situație, Banca centrală a luat o decizie de politică diferită de cea menționată în cărțile de economie, respectiv nu a mai crescut dobânda de politică monetară, ceea ce s-a dovedit o decizie corectă.

„Atunci Banca Națională s-a încumentat să facă o mișcare împotriva cărților de economie. Foarte mulți gânditori ai acestei lumi au spus că, probabil după ce criza aceasta se va termina (cea din 2008-2009 - n.red.), cărțile de economie vor fi rescrise. Au început deja să fie rescrise. Probabil că va fi rescrisă și cartea care cere neapărat o dobândă real pozitivă de politică monetară, adică o dobândă de politică monetară deasupra ratei inflației, pentru că este o rețetă. O rețetă în medicină are, de foarte multe ori, contraindicații puternice și grave. Rețeta aceasta cu dobânda de politică monetară real pozitivă, peste rata inflației, ar fi groaznică, pentru că s-ar duce în jos creșterea economică și ar face foarte multe probleme, dacă ar fi să privim un singur segment: oamenii cu credite la bănci, pentru că puterea lor de cumpărare scăde. Pe de o parte, lovește în cei care au credite la bănci, iar, pe de altă parte, ROBOR-ul pleacă în sus”, a adăugat Vasilescu.

De asemenea, rata creditelor este formată din cota fixă a băncilor și ROBOR care este variabil, a reamintit consilierul de strategie al BNR.

„Dacă ROBOR este întotdeauna variabil, ne întrebăm: cine determină această variabilitate? Numai și numai inflația. (...) Banca Națională poate să intervină în această mișcare, dar nu esențial și nu împotriva naturii acestei mișcări. Poate să intervină prin această politică monetară pe care a oprit-o la 2,5%”, a mai spus Vasilescu.

Vezi și

EXCLUSIV Pe cine vede Rareș Bogdan drept viitorul premier al României

Atenție, români! Statul dă sute de euro- Cum puteți intra în posesia banilor

Proiect bombă! Pentru ce ar putea primi angajații bani