În spatele știrilor cu urșii agresivi este o întreagă afacere. Sute de milioane de euro ies de pe urma acestora

Autor: Andreea Corina Chiriac, redactor

Publicat: 05-09-2018 10:24

Actualizat: 05-09-2018 09:41

Article thumbnail

Sursă foto: bugetul.ro

Știrile cu incidente provocate de urși sunt din ce în ce mai dese în ultima perioadă. Urşii nu au devenit peste noapte mai agresivi şi că, în unele situaţii, chiar oamenii sunt cei care îi ademenesc în zonele locuite.


Urşii au atacat turiştii la Băile Tuşnad, au început să traverseze autostrada Sibiu-Deva, intră în zonele locuite punând viaţa oamenilor în pericol.


„După statistici, avem foarte mulţi urşi. De patru ani, nu s-au mai vânat şi, de aceea, această problemă nu a existat până acum.
 S-au înmulţit şi trebuie făcut ceva. Urşii, în momentul de faţă, reprezintă o foarte mare problemă. Ne trezim cu ei în centrul oraşului. În Miercurea Ciuc intră în curţile spitalelor, şcolilor şi avem 10 exemplare care fac probleme. În România, sunt 12.000 de urşi, pe care îi identificăm şi numărăm după urme. Exemplarele cu pui trebuie relocate în păduri”, a declarat Albert Gabor , reprezentant al Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din Miercurea Ciuc, pentru Evenimentul Zilei.


El este susţinut de un alt reprezentant al vânătorilor, care a dorit să îşi păstreze anonimatul: „Urşii sunt o problemă foarte mare, iar singur a soluţie este împuşcarea celor care intră în intravilan. Dacă se face numai relocarea atunci se face numai relocarea problemei, nu şi rezolvarea acesteia. În România, după opinia vânătorilor, sunt 11.000 de urşi, iar după cea a ONG-urilor sunt 6 .800. Paznicii de vânătoare ştiu câţi urşi au pe teritoriul pe care îl supraveghează, de la ei aflăm numărul animalelor. Urşii care intră în localităţi şi-au schimbat comportamentul, nu se mai tem de om”.


Citește și: Descoperire șocantă în sistemul de sănătate! Ce se întâmplă într-un spital mare din România și ce va face Sorina Pintea

Numai că vânătorii sunt contrazişi de reprezentanţii ONG-urilor de mediu, care militează pentru protejarea urşilor. Cristian Remus Papp este preşedintele World Wild Found România (WWF) şi susţine că numărul urşilor este mult mai mic decât cel înaintat de vânători: „Conform ultimei evaluări, în 2016 aveam 6.300 de urşi, iar dacă luăm în calcul sporul natural de 4% am avea aproximativ 6.800 de urşi în 2018”.

Între estimările vânătorilor şi cele al WWF este o diferenţă de 5 .200 de urşi. S-a pus întrebarea dacă există vreun interes pentru a fi promovat acest număr mare de urşi de către vânători, corelat cu ştirile în cascadă despre agresivitatea animalelor. Primul indiciu a reieșit din răspunsul unui reprezentant al vânătorilor, Szasz Attila: „Urşii sunt o problemă foarte mare. S-a interzis vânătoarea lor, populaţia este în creştere, oamenii din comune le-au întors spatele, punând capcane şi otravă pentru a îşi proteja gospodăriile şi astfel se pierd mai mulţi urşi decât prin vânătoare autorizată. Nu putem pune hrană complementară altor specii de animale din cauză că ursul mănâncă tot. Soluţia este vânătoarea autorizată, pe munte şi-n păduri nu fac faţă gardurile electrice. Suprafaţa terenurilor nu poate susţine acest număr de urşi, care sunt practic fără hrană”. Cu vântul cheie din mesajul vânătorului este: vânătoare. Cât valorează acest cuvânt magic? Mulţi bani. „Preţul pe care vânătorii îl plătesc pe cap de urs porneşte de la 8.000 de euro şi ajunge până la 35.000 de euro. Vânătorii susţin că există 12.000 de urşi în evaluările lor. Ei centrează, ei dau cu capul. Interesul lor este să dea o cifră cât mai mare”, a spus Cristian Remus Papp, preşedintele WWF România.

Citește și: Totul despre cei trei candidați care au susținut astăzi interviul pentru șefia DNA! Cine sunt, dar și cine este cel mai bogat

Afirmaţia sa este susţinută şi de Cristina Lapis , fondatoarea rezervaţiei de urşi Liberty din Zărneşti: „Pentru o gestionare corectă trebuie pornit de la numărul urşilor . Fiecare instituţie sau asociaţie de vănători declară numărul care-i convine. Specialişti din SUA, Canada şi Norvegia sunt dispuşi să ne ajute pentru o numărare imparţială”.



Agresivitatea urşilor este una dintre temele pe care se marşează insistent în ultima perioadă, pentru a se justifica împuşcarea lor.

„Există o legătură directă între defrişare şi vizitele ursului. Atâta timp cât îi distrugi habitatul, cât tai pădurile, sigur că ursul nu-şi mai găseşte hrana. Se culeg fructe de pădure şi se vând pe marginea drumului, acestea îl afectează pe urs. Nu se poate rezolva împuşcându-i”, ne-a explicat Cristina Lapis .




Reprezentantul WWF România a vorbit inclusiv de exemple de manipulare în cazul urşilor: „Din păcate, la noi există multe cazuri manipulare. Să vă dau un exemplu: în Sibiu, în 201 6, după ce s-a sistat vânătoarea, un urs tânăr a fost tranchilizat şi lăsat dinadins să se trezească pe străzile oraşului. Speriat, acesta s-a manifestat ca un animal sălbatic, s-a căţărat pe acoperişurile caselor, iar în cele din urmă autorităţile l-au împuşcat. Totul pentru a începe vânătoarea”.


„La Tuşnad au făcut două observatoare la 500 de metri de oraş. În gara Tuşnad există afişe care fac reclamă acestor observatoare „veniţi să vedeţi urşii, o seară romantică cu ursul la preţ de 25 de euro”. Deci fac observatoare la o distanţă pe care urşii o parcurg în câteva minute, pentru a le lua banii clienţilor, îi momesc, le dau de mâncare, iar după, animalele sigur că ajung în oraş. Adică îi aduc, după strigă „Uite ursul!” iar apoi cer autorizare de la Ministerul Mediului ca să-i împuşte, de unde mai vin alţi bani”,a dezvăluit Cristina Lapis, potivit Evenimentul Zilei.

Urmărește-ne pe social media
Facebook IconYouTube IconTikTok Icon
Google News
Articole Similare
Parteneri