O prognoză pesimistă
Institutul Național de Statistică a publicat un raport îngrijorător privind evoluția prețurilor în România. Managerii companiilor estimează că scumpirile vor continua până în luna octombrie 2026, cele mai mari creșteri fiind anticipate în sectoarele construcțiilor și comerțului cu amănuntul. Datele confirmă tendința inflaționistă care plasează România pe primul loc în Uniunea Europeană la acest indicator.
Ce spun datele INS
Conform anchetei de conjunctură realizată de INS, peste 65% dintre managerii din industria prelucrătoare anticipează creșterea costurilor de producție în următoarele două luni. În construcții, procentul ajunge la 78%, în timp ce în comerțul cu amănuntul, 72% dintre respondenți așteaptă prețuri mai mari. Principalele cauze identificate sunt scumpirea materiilor prime, creșterea costurilor cu forța de muncă și deprecierea leului față de euro.
Impactul asupra consumatorilor
Continuarea scumpirilor va afecta direct bugetele românilor, deja sub presiune din cauza facturilor la energie și a prețurilor la alimente. Analiștii economici avertizează că o inflație persistentă de peste 8% ar putea duce la o reducere semnificativă a puterii de cumpărare, în special pentru categoriile cu venituri mici și medii.
Reacția Băncii Naționale
Banca Națională a României a menținut rata dobânzii de politică monetară la nivel ridicat, încercând să tempereze presiunile inflaționiste. Guvernatorul BNR a declarat că instituția va continua să monitorizeze îndeaproape evoluția prețurilor și că este pregătită să ia măsuri suplimentare dacă este necesar. Totuși, criticii susțin că instrumentele monetare sunt limitate în fața unor factori structurali precum deficitul bugetar și dependența energetică.
Perspectiva europeană
În timp ce majoritatea țărilor europene înregistrează o stabilizare a prețurilor, România rămâne o excepție negativă. Comisia Europeană a revizuit în jos prognoza de creștere economică pentru țara noastră, avertizând că inflația ridicată și datoria publică crescută frânează consumul intern și investițiile.
În construcții, majorarea prețurilor este determinată de scumpirea materialelor de bază: cimentul, oțelul și polistirenul s-au scumpit cu peste 20% în ultimul an. De asemenea, salariile muncitorilor au crescut, însȓ nu suficient pentru a compensa inflația, ceea ce a dus la un exod al forței de muncă către alte sectoare sau țări. Mulți antreprenori din construcții au declarat că nu mai pot onora contractele la prețurile inițial agreate și că sunt obligați să ceară suplimente de preț. În comerțul cu amănuntul, lanțurile de supermarketuri au început să aplice strategia de „shrinkflation", reducând cantitatea de produs din ambalaj în timp ce mențin același preț. ANPC a avertizat că această practică este îngelatoare pentru consumatori și că va intensifica controalele. Cumpărătorii sunt sfătuiți să verifice gramajul produselor și să compare prețurile per unitate de măsură.
În sectorul serviciilor, prețurile sunt în creștere însȓ la un ritm mai moderat, de aproximativ 5-6%. Hotelurile și restaurantele se confruntȓ cu creșterea costurilor cu personalul, mulți angajați cerând salarii mai mari pentru a face față inflației. Acest lucru se traduce în prețuri mai mari pentru turiști și clienți locali. În sectorul IT, unde salariile sunt deja mari, companiile au anunțat majorări de 10-15%, pentru a șine pasul cu inflația și pentru a preveni plecarea angajaților către concurența străină. Aceastț presiune salarială generalizată creează un cerc vicios: majorările de salarii duc la creșterea costurilor pentru companii, care cresc prețurile, ceea ce duce la noi cereri de majorări salariale. BNR are dificultăți în a frâna această spirală doar prin politica monetară și a cerut Guvernului să reducă deficitul bugetar și să evite noi pachete de stimulare înainte de alegeri.
Situația rămâne fluidă și va evolua în funcție de deciziile politice care vor fi luate în zilele următoare.
Surse: Digi24, INS, Bursa.ro, Ziarul Financiar
