Comisia Națională de Prognoză, instituție care a fost trecută de la începutul anului de la Ministerul Finanțelor la Secretariarul General al Guvernului, acolo unde șef de facto este Darius Vâlcov, a fost împuternicită în ultimele luni cu mai multe sarcini: garantează credite fără dobândă, propune și implementează proiecte strategice și, mai nou, aprobă exproprieri. Un proiect de ordonanță de urgență recent stipulează că CNP va avea dreptul de a face expropieri pentru realizarea proiectelor de investiții prin metoda parteneriatului public-privat (PPP).
Potrivit unei prevederi, în cazul în care un proprietar al unui teren pe care statul dorește să îl schimbe cu o altă parcelă nu va răspunde în termen de 15 zile, acordul o să fie prezumat.
Acest proiect presupune că lucrările din proiectele de investiţii strategice, cum ar fi cele ce sunt realizate în parteneriat public-privat sunt declarate de utilitate publică.
În acest caz Darius Vâlcov controlează CNP-ul, iar Viorica Dăncilă va gestiona următoarele proiecte ce sunt în regim de PPP.
Anul acesta Comisia Națională de Prognoză a plătit în jur de 30 de oameni cu salariile medii nete ce sunt în valoare de 9.500 de lei lunar, care sunt în cadrul direcției ce este nou înființată și care se numește Direcția generală de programare economică, aceasta este o instituție ce are „ca sarcini exclusive realizarea de analize de impact şi de fundamentare a orientărilor strategice şi politicilor publice“. Bugetul anul pe care direcția îl are este de 6 milioane de lei
Statul garantează în jur de 80% persoanelor cu vârstele cuprinse între 16 și 55 de ani beneficii cu dobândă de 0%, iar obiectivul principal este investiția în educaţie, cultură, sănătate, sport, locuinţe.
„Facilitarea accesului la finanţare constă în garantarea unui credit în valoare de maxim 40.000 lei, în proporţie de 80% de către stat prin Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi prin Fondul Român de Contragarantare, exceptând dobânzile, comisioanele şi spezele bancare, precum şi în suportarea dobânzilor şi a cheltuielilor adiacente creditului. Plăţile de dobândă pentru creditul acordat, precum şi cheltuielile privind comisioanele de analiză şi de gestiune a garanţiilor vor fi suportate din bugetul de stat, prin bugetul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, al cărui preşedinte are calitatea de ordonator terţiar de credite în cadrul Secretariatului General al Guvernului. În cazul în care beneficiarul creditului nu plăteşte la scadenţă ratele de capital aferente creditului, sumele plătite de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, reprezentând dobânzi, comisioane şi speze bancare, se recuperează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în baza titlului executoriu emis de către aceasta”, se spune în primul articol din Ordonanța de Urgență adoptată de Guvern.
Creditul se poate suplimenta cu până în 20.000 de lei, numai în cazul în care beneficiarul se angajează sau este angajat pe perioada derulării creditului, potrivit cotidianul.ro
CNP a iscat un scandal după ce pe site-ul Guvernului a fost trecut și un proiect de act normativ care prevedea suspendarea de la 1 iulie a plăților către Pilonul II de pensii. Șeful Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, Ion Ghizdeanu, cel care a conceput proiectul, a spus că a fost o eroare materială, iar miniștri din Cabinetul Dăncilă au spus că nu-și asumă acest document.
Potrivit sursei citate, Darius Vâlcov ar intenționa de mai multă vreme să înlăture obligativitatea contribuției la Pilonul II pentru persoanele care aveau până în 35 de ani în 2008 și să introducă posibilitatea alegerii de către aceștia a Pilonului I, administrat de stat, miza fiind atragerea de către stat a miliarde de euro strânse deja în contul a 7 milioane de români cotizanți.
Vezi și
Marea lovitură pe care o plănuiește ANAF! Ce vrea să impoziteze
Carrefour închide încă un supermarket. Ce retailer îi va lua locul
