Astăzi Bugetul.ro vă prezintă interviul integral realizat luni, 18 aprilie, cu ministrul Economiei, Florin Spătaru.
În contextul agresiunii ruse în Ucraina, ministrul Economiei a vorbit, în interviul acordat Bugetul.ro, despre investițiile pe care plănuiește să le facă în industria de Apărare.
Totodată, am dorit să aflăm ce investiții pregătește Ministerul Economiei în domeniul minier, dacă România va reuși în viitorul apropiat să prelucreze cuprul pe care în prezent îl extrage și îl exportă în China, pentru prelucrare. De asemenea, am dorit să aflăm de la ministrul Florin Spătaru ce măsuri pregătește Ministerul Economiei pentru redresarea economică și pentru ajutorarea românilor, în contextul în care țara noastră a fost lovită de o criză sanitară, apoi de una a facturilor la electricitate și gaze, iar acum se confruntă cu o creștere explozivă a prețurilor la alimente.
Florin Spătaru, pentru Bugetul.ro: Sperăm că vom putea începe efectiv construcția unei fabrici de pulberi în cursul acestui an
Eugen Dinu: Domnule ministru, ținând cont de pericolul de la granițele țării, aș dori să-mi spuneți ce investiții plănuiește să facă Ministerul Economiei în industria de Apărare?
Florin Spătaru: Prioritatea numărul unu în industria de Apărare o reprezintă construirea unei fabrici de pulberi. Am declarat lucrul ăsta, facem pașii necesari, avem un studiu de fezabilitate pe care îl vom analiza să vedem dacă e necesar să fie actualizat, ținând cont de cerințele și de cantitățile pe care vrem să le producem, de asemenea, tipurile de pulberi pe care vrem să le producem. Deja am demarat acest proces de evaluare și sperăm că vom putea începe efectiv investiția în cursul acestui an. Avem banii necesari, au fost prinși în bugetul Ministerului Economiei și în bugetul Romarm pe anul 2022. Deci, n-am avea o problemă de atragere de fonduri, doar că va trebui să facem o investiție care va trebui să fie sustenabilă pentru mulți ani de-acum încolo. Pentru că vorbim de opțiuni în ceea ce privește modul de producere a acestei pulberi și tocmai de aceea dorim să avem o opinie avizată și să luăm deciziile în cunoștință de cauză.
Florin Spătaru, pentru Bugetul.ro: Vom avea pulberea și vrem să producem muniție
A doua direcție în care vrem să dezvoltăm industria de Apărare o reprezintă capabilitatea companiilor din industria de Apărare de a produce muniție. Vom avea pulberea și vrem să producem muniție la standardul necesar atât pentru forțele naționale, cât și pentru cerințele din regiune. Acolo, de asemenea, vom veni cu investiții în modernizarea companiilor care produc această muniție și, de asemenea, introducerea unor linii noi de producție care să asigure atât semifabricatele, cât și producția de muniție efectivă. Pentru că am fost în mai multe fabrici și am văzut că e nevoie de investiții consistente în retehnologizare. Această retehnologizare va duce la o producție mai eficientă, dar, de asemenea, la condiții mai bune de muncă și, bineînțeles, la creșteri salariale pentru angajați.
Urmează ca pentru fiecare din aceste companii din industria de Apărare să dezvoltăm anumite linii de producție sau anumite produse pe care să le prezentăm Ministerului Apărării Naționale sau să le facem în parteneriat cu diversele companii, pentru a putea fi livrate pe piața europeană și, de ce nu, pe piața internațională.
În bugetul Ministerului Economiei, în anul 2022, am prevăzut 200 de milioane de lei. Deja în bugetele companiilor erau aproape 190 de milioane de lei bani pentru investiții care n-au fost cheltuiți, din cauza faptului că n-au avut bugetele aprobate sau au fost întârzieri în aprobarea planurilor de investiții. Deci, în total aproape 390 de milioane de lei care vor fi investiți în dezvoltarea capabilităților pentru fiecare companie și realizarea acestor investiții care să ducă la eficientizarea proceselor de producție.
E.D.: Practic, vorbim de un buget dublu față de cât era prevăzut pentru anul 2022?
F.S.: Păi, acele 190 de milioane deja erau în buget, dar nu fuseseră cheltuite, plus cele 200 de milioane pe care noi le-am prevăzut în bugetul pe anul 2022. Bineînțeles că investițiile în companiile din industria de Apărare nu se vor opri aici. Practic, împreună cu Ministerul Apărării Naționale, am creat o comisie tehnică care va analiza prioritățile MApN și împreună cu ei să facem acele investiții, astfel încât produsele sau proiectele pe care Ministerul Apărării Naționale le are pe termen lung să fie, de asemenea, sprijinite în industria de Apărare românească. Și companiile din industria de Apărare românească să fie capabile să furnizeze serviciile sau produsele pe care Ministerul Apărării Naționale și le dorește.
Ministrul Economiei, Florin Spătaru, pentru Bugetul.ro: Această armă de asalt să poată fi produsă în România
E.D.: Mergând pe această linie de producție de armament, ați vorbit recent, în vizita de la Cugir, de un prototip de armă de asalt tip NATO…
F.S.: Este un prototip care a fost dezvoltat în parteneriat de către Fabrica de Arme Cugir cu o companie românească din industria de Apărare și a cărui parte de omologare urmează să fie finalizată pe banii celor două companii, astfel încât să poată fi propus Ministerului Apărării Naționale și, bineînțeles, ajustat corespunzător în funcție de cerințe și această armă de asalt să poată fi produsă 100% în România. Deci, toate componentele acestei arme pot fi produse în România și livrate ca un produs românesc. Bineînțeles, în primă fază, pentru Ministerul Apărării Naționale, dar, de asemenea, putem să livrăm, după ce vom face primele livrări pe piața românească, și pe piața externă.
Ministrul Economiei, Florin Spătaru, pentru Bugetul.ro: Nu vorbim de prototipul dezvoltat în anii 2010-2011
Ceea ce vreau să spun este că acest proiect, acest prototip nu este arma de asalt de care s-a vorbit, din anii 2010-2011. E un nou model, care a fost dezvoltat până la un anumit nivel. Fabrica de Arme Cugir va deține drepturile de proprietate intelectuală și, împreună cu beneficiarul final, cu Forțele Armate, putem dezvolta, pe banii industriei de Apărare, acest prototip. După aceea, urmează investițiile în echipamente, pentru că una este să produci un prototip, altceva este să produci la scară industrială; investițiile în echipamente, în mașini, astfel încât să putem să facem o linie de producție și o linie de asamblare și să respecte toate cerințele beneficiarilor finali.
E.D.: Credeți că acest proiect va fi finalizat în timpul mandatului dumneavoastră?
F.S.: Acum depine cât de lung o să am eu mandatul (râde- n.r.).
E.D.: Sau cel puțin să poată fi continuat?
F.S.: Da, cu siguranță! Dacă avem aceste discuții cu Ministerul Apărării Naționale și stabilim o strategie pe dezvoltare a unui astfel de produs, sunt absolut sigur că Fabrica de Arme Cugir va putea produce un astfel de produs și – faptul că sunt eu sau e altcineva ministru – un astfel de proiect va avea continuitate.
E.D.: Tot recent ați anunțat că aveți în plan ca procesarea cuprului să se facă în România, având în vedere că, în acest moment, noi exportăm cuprul extras în China.
F.S.: Noi exportăm un concentrat de cupru. E o materie primă care este prelucrată corespunzător la Cupru Min. Dar, ținând cont de criza acestor materii prime și de faptul că acest cupru este necesar în economia europeană și în economia românească, de altfel, procesarea acestor materii prime ar trebui făcută în Europa și în România. Tocmai de aceea am venit și facem demersurile necesare împreună cu Comisia Europeană să identificăm posibilitățile de a investi într-o astfel de facilitate.
În primă fază, ceea ce le-am cerut celor de la Cupru Min este să vină cu un plan investițional, ca să optimizeze procesele de producție. Să putem să obținem un concentrat de cupru cu calități superioare, pentru că investițiile făcute acolo sunt de acum 20-30 de ani. Deci, trebuie să ne recalibrăm tehnologic pentru a putea să producem eficient și să producem o materie primă de calitate și, de asemenea, să vedem cum putem să atragem fondurile necesare sau printr-un parteneriat public privat să putem să găsim resursele necesare să facem această procesare în România.
E.D.: Deci, trebuie făcută o retehnologizare a fabricii Cupru Min?
F.S.: Da! Există instalația de flotare, de exemplu, este o instalație care e de 40 de ani. Și, în mod normal, sunt instalații de flotare care îți asigură o concentrație mai mare a cuprului și asta e discuția pe care avut-o. Vreau să văd din partea Consiliului de Administrație propuneri concrete și un plan de acțiune pentru a putea exploata și pentru a putea procesa acest minereu mult mai bine decât o facem acum.
Dar asta n-are legătură cu investiția într-o instalație de rafinare, de procesare a cuprului. Ăsta e un alt proiect pe care, deja, l-am propus Comisiei Europene să vedem care ar fi sursele de finanțare, pentru că noi, ca și alte țări din Uniunea Europeană, am atras atenția că următoarea materie primă critică cu care s-ar putea să ne confruntăm este cuprul. Și atunci este normal, având resursa, să putem să procesăm local această materie primă.
E.D.: Vi s-a dat și un termen de răspuns din partea CE?
F.S.: Nu, suntem, deocamdată, în discuții inițiale cu Comisia Europeană. Este un mesaj pe care eu l-am transmis acum câteva săptămâni. Nu e un mesaj de foarte mult timp, urmează să avem discuții pe tema asta.
E.D.: Mai sunt și alte investiții în domeniul minier?
F.S.: Păi, în domeniul minier vreau să vă spun că, de exemplu, la Salrom, vom veni cu o combină multifuncțională cu care vom extrage sarea cu o tehnologie mult mai avansată decât o făceam până acum, care, de asemenea, va asigura protecția oamenilor care lucrează acolo, a minerilor.
Și am venit cu acest proiect de redeschidere a minelor sau exploatare minieră pentru materiile critice identificate de către Comisia Europeană. Au fost identificate 137 de materii critice. O parte din ele se regăsesc în resursele naturale ale României. O parte din ele pot fi recuperate prin proiecte de economie circulară, prin reprocesarea unor componente din care am putea să extragem aceste materii critice. Este, de asemenea, o zonă la care ne uităm.
În momentul în care vom identifica că avem resursele necesare și se încadrează în categoria acelor materii critice, vom veni cu proiecte de exploatare. Că asta ar duce la redeschiderea minelor sau exploatarea haldelor și iazurilor, unde, de asemenea, avem câteva materii critice care n-au fost identificate anterior, asta o vom face. Asta se face, bineînțeles, cu investiții în acest sector. Și de asemenea, așa cum am discutat și de procesarea cuprului, vom merge și pe această zonă să vedem cum vom putea asigura resursele necesare, investiționale, ca să putem să exploatăm și aceste materii prime să ducă la asigurarea competitivității economiei românești. Aici cred că este elementul-cheie de care vorbim: cum asigurăm competitivitatea economiei românești și a economiei europene, prin exploatarea corectă, în condiții de profitabilitate, în condiții de protecție a mediului și ținând cont de comunitatea din care exploatăm, pentru a putea genera plusvaloare în economia românească și în economia europeană.
E.D.: Referitor la acea combină multifuncțională care urmează să fie adusă la Salrom, de unde va fi adusă?
F.S.: Din Austria. Sunt producători mari de echipamente miniere, care, bineînțeles, au o anumită experiență. Contractul este deja semnat și urmează ca într-o lună sau două luni de zile să fie adusă. E un echipament performant, de mare valoare și care urmează să fie achiziționat și pentru alte exploatări miniere din Salrom.
E.D.: Așadar, din această vară, Salrom va funcționa cu un nou echipament.
F.S.: Va fi acel echipament care va funcționa la una din exploatări. În funcție de rezultate – dar vorbim de un echipament foarte performant -, urmează să găsim sursele de finanțare ca să putem să achiziționăm așa ceva pentru toate exploatările pe care le avem.
E.D.: În ultima perioadă, românii s-au confruntat cu o criză sanitară, apoi a urmat o criză a facturilor, iar acum avem o creștere a prețurilor la alimente. Ce măsuri pregătește Ministerul Economiei pentru redresarea economică și pentru ajutorarea românilor?
F.S.: Ministerul Economiei are în responsabilitate sectoarele economice. Dacă vedem prețuri crescute la alimente sau prețuri crescute la anumite produse de bază, astea sunt generate de creșteri ale prețurilor la energie, la combustibil, o lipsă a materiilor prime care au un efect de multiplicare. Ce face Ministerul Economiei este să creeze acele grupuri de lucru cu asociațiile profesionale, cu companiile, pentru a identifica problemele cu care se confruntă și a propune proiecte care să asigure continuarea activității și competitivitatea industriei românești. Pentru situațiile de criză, noi am fost cei care am susținut, Ministerul Economiei, și bineînțeles a fost implementat de către Ministerul Muncii, programele de șomaj tehnic și vom adopta o măsură privind continuarea programului Kurzarbeit, pentru a asigura un venit minimal angajaților și a preveni, și a reduce pe cât posibil impactul șomajului.
De asemenea, împreună cu jucătorii mari din industrie, am discutat despre impactul prețurilor la energie și la combustibil. De asemenea, Ministerul Economiei a venit cu propuneri pentru modificarea sau extinderea Ordonanței de Urgență privind plafonarea prețurilor. Discutăm cu consumatorii energo-intensivi, pentru că ei sunt cei care catalizează, de asemenea, alte companii, care sunt măsurile pe care ar trebui să le luăm pentru a preveni întreruperi de activitate: scheme de ajutor de stat, operaționalizarea platformelor de tranzacționare a energiei, astfel încât să se facă contracte directe. Am discutat cu operatorii economici despre lanțurile de aprovizionare și care ar fi măsurile pe care Guvernul României ar trebui să le ia, pentru a putea să prevenim aceste disfuncționalități. Astea sunt discuțiile pe care Ministerul Economiei le gestionează sau grupurile de lucru pe care Ministerul Economiei le gestionează, pentru asigurarea continuității activității industriale. Această continuitate asigură locurile de muncă și, de asemenea, pe lanțul de valoare să poată să asigure o oarecare stabilitate. Vedeți, avem două ratinguri de țară care au fost emise, unul chiar azi (n.r. – luni) sau zilele trecute, de la Standard&Poor. Acele ratinguri și păstrarea acelor ratinguri de țară se datorează și faptului că sectorul industrial funcționează. Bineînțeles cu provocările pe care le are, dar funcționează și asigură o oarecare stabilitate economică. Astea sunt activitățile care, cumva, sunt gestionate și de către Ministerul Economiei.
E.D.: Și o ultimă întrebare: la final de mandat, când va trage linie, ce realizări speră să aibă ministrul Florin Spătaru?
F.S.: Mi-aș dori enorm de mult ca măcar să începem investiția în fabrica de pulberi, să avem două exploatări miniere, pentru o parte din materiile critice pe care le gestionăm și, de asemenea, să avem o fabrică de semiconductori, pentru că este important pentru România și pentru economia românească să asigure o parte din aceste componente sau din aceste materii industriale necesare pentru dezvoltarea economică a României. Dacă vom avea aceste investiții și dacă vom reuși să dăm încredere investitorilor și economiei românești, că aceste măsuri vor duce la dezvoltări economice ulterioare, voi avea o satisfacție personală în a reduce industria românească pe un parcurs stabil
