După ce Federația Rusă a dat startul, luni, la noi bombardamente în Ucraina, lovind Kievul și alte orașe, marți am discutat cu generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles și fost șef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei.
În interviul acordat Bugetul.ro, generalul Virgil Bălăceanu a tras un semnal de alarmă cu privire la posibilitatea apariției unor bombardamente cu aviația – armă pe care nu a folosit-o încă Vladimir Putin în războiul de agresiune din Ucraina.
De asemenea, fostul șef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei a precizat, pentru Bugetul.ro, că în acest moment nu sunt niciun fel de indici că Vladimir Putin va folosi arme nucleare tactice în Ucraina.
Generalul Bălăceanu a explicat, pentru Bugetul.ro, că Putin trebuie să epuizeze mai întâi forțele clasice de atac – rachetele și loviturile de aviație.
În plus, Virgil Bălăceanu prevede că, odată cu venirea sezonului rece, armata rusă va folosi în mod sigur arma energetică.
Eugen Dinu: Putem considera că prin acest bombardamente Vladimir Putin își pune în aplicare planul conceput atunci când a anexat cele patru regiuni din Ucraina (n.r. – Herson, Zaporojie, Donețk și Lugansk?
Generalul Virgil Bălăceanu: Eu nu văd o legătură directă. Mai degrabă, aș vedea o legătură ca răspuns, ca o răzbunare, pentru ceea ce s-a întâmplat la podul peste Strâmtoarea Kerci. Loviturile cu rachete, fie ele balistice, Iskander, sau de croazieră, Kalibr, s-au produs tot timpul. Invazia a început cu loviturile cu rachete, mai ales asupra Kievului.
Cantitatea de rachete este mai mare, efectul însă este destul de redus. Ei trebuie să se gândească bine când și cum folosesc rachetele, pentru că și-au diminuat considerabil stocurile, folosind în toată perioada lunilor de război de până acum mai intens sau cu lovituri mai reduse, dar tot timpul au executat lovituri, în termeni militari, în adâncimea teritoriului Ucrainei.
Ce apare ca element nou este faptul că folosesc arma convențională, nu? Sistemele de rachete, pentru perturbarea și crearea de probleme în sistemul energetic național ucrainean – apare ca element de noutate și, probabil, vor continua asemenea lovituri. Pe lângă armele clasice, în toată diversitatea lor, vor folosi în mod sigur, pentru că se apropie sezonul rece, și arma energetică.
E.D.: Din ce a anunțat Republica Moldova, prin viceprim-ministrul său, deja Ucraina a oprit alimentarea Republicii Moldova, cu energie, din cauza atacului cu rachete.
Generalul Virgil Bălăceanu: Au decis să nu mai exporte, pentru că trebuie să-și regleze consumul național. Ei sunt în condiții de război, este o economie trecută pe picior de război. Sectorul energetic trebuie să răspundă unor cerințe ale războiului. Este un război total pentru Ucraina.
E.D.: Ce urmează? Oare Vladimir Putin va continua tot pe această linie?
Generalul Virgil Bălăceanu: Păi, această linie este o constantă. Repet, loviturile cu rachete, fie de croazieră, fie balistice operativ-tactice, se întâmplă de la începutul invaziei, cu densități mai mari, în funcție de momentul ales și scopurile pe care și le propun, neatingându-le de fiecare dată.
Se va continua cu un război de tip clasic, să vedem ce se va întâmpla, probabil, începând cu luna noiembrie, când își vor aduce forțele înființate prin mobilizarea parțială.
E.D:: Oare vor continua și cu atacurile asupra Kievului?
Generalul Virgil Bălăceanu: Dar de ce să nu continue? Kievul reprezintă un obiectiv strategic. Nu ne putem întreba de ce sau dacă vor continua. Acolo este politico-militară, acolo sunt centrele naționale militare de comandă, acolo este capitala. Războiul se duce pe tot teritoriul Ucrainei, din punctul de vedere al loviturilor cu rachetele.
Să sperăm că nu vor trece la bombardamente cu aviația, care sunt mult mai distrugătoare și care vor aduce mult mai multe victime civile.
Deocamdată, localitățile nu sunt bombardate cu aviația. Deocamdată, sunt lovite cu sistemele de rachete. În anumite situații, au fost lovite și cu sistemele de artilerie.
Generalul Virgil Bălăceanu, pentru Bugetul.ro: „Nu sunt niciun fel de indici că ar trebui să folosească arma nucleară tactică. Vor folosi în mod cert arma energetică”
E.D.: Ne putem gândi și la un atac cu arme nucleare tactice?
Generalul Virgil Bălăceanu: E prea departe. Deocamdată, să epuizăm rachetele, să epuizăm loviturile de aviație, să epuizăm forțele clasice. Nu sunt niciun fel de indici că ar trebui să folosească arma nucleară tactică.
Vor folosi armele clasice, pe toată scara și toată diversitatea lor, și, sigur, vor folosi în mod cert arma energetică, prin cele două componente la care ne așteptăm să apeleze mai intens, și lovirea unor efecte care țin și de succesul militar pe care și-l vor, care ține și de scăderea moralului populației, și de condițiile de trai.
Ucraina este în război cu Federația Rusă, un război de invazie. Spuneam, la început, că este un război total, vizează toate segmentele, nu numai armata și forțele teritoriale, și Garda Națională.
Vizează și sectorul energetic, vizează și producția din întreprinderi, vizează, mai ales, producția din întreprinderile din industria de apărare, vizează infrastructura de transport. Infrastructura de transport în Ucraina are dublu caracter. Transporturile militare au prioritate, pe locul doi, transporturile civile. Este o țară în război, într-un război clasic, nu vorbim de perspectiva unui război nuclear.
E.D.: După atacul ucrainean asupra podului care leagă Crimeea de Federația Rusă, Vladimir Putin a vorbit despre „un atac terorist”…
Generalul Virgil Bălăceanu: Ei așa consideră, pentru că orice acțiune pe care o face adversarul tău pe teritoriul pe care îl consideri al tău, consideri că este un act terorist. De partea ucraineană, este planificarea unor acțiuni care să ducă la destabilizare, la întârziere de transporturi, mai ales logistice, către linia frontului.
Vorbim de podul de la Kerci, care este un punct obligatoriu de trecere în transporturile logistice și, odată cu trimiterea trupelor după mobilizarea parțială în războiul de invazie, va fi și o direcție de suplimentare a forțelor în zona Herson și Zaporojie, dar mai ales în zona Herson. Deci, este un obiectiv militar, dincolo de scopurile sale civile.
Federația Rusă folosește podul de la Kerci, în primul rând, pentru scopuri militare.Transporturile militare au, oricând și oriunde, prioritate față de transporturile civile.
E.D.: Probabil că i-au încurcat cumva planurile.
Generalul Virgil Bălăceanu: Nu neapărat i-au încurcat planurile, dar e o vulnerabilitate serioasă, pentru că, pentru ei, începând cu lovirea bazelor aeriene, cu atacul asupra comandamentului flotei Mării Negre din Sevastopol, acum podul de la Kerci, Crimeea nu este o zonă sigură.
Sunt foarte multe vulnerabilități pe care le are sistemul de apărare, antieriană și chiar terestră, a Crimeii. Acum vorbim de apărare antiaeriană și apărarea împotriva grupurilor care execută misiuni pe specificul forțelor de operații speciale în adâncimea teritoriului ocupat de inamic. Ucraina consideră Crimeea un teritoriu ocupat de inamic, în 2014.
E.D.: Să fie oare aceasta noua marotă a lui Putin, că duce un război „antiterorist”?
Generalul Virgil Bălăceanu: Sigur, da, însă diferențele sunt majore, adică nu poți să spui că operația militară specială este operație antiteroristă, pentru că în operația militară specială, în războiul din Ucraina, funcționează forțe clasice. Nu-i vorba de operații de contrainsurgență. Operațiile antiteroriste pot să ducă la ceea ce s-a vorbit în Afganistan de operația contrainsurgență. Inițal s-a spus de război contra terorismului, de operații antiteroriste.
După aceea, când talibanii au dezvoltat mișcarea de rezistență, americanii spuneau de operații contrainsurgență. Sigur că pot să ia și măsuri pe linie de operații antiteroriste, dar nu sunt măsuri care să vizeze frontul, linia de contact a trupelor clasice, adâncimea în teritoriu.
E.D.: Practic, și-ar putea extinde bombardamentele dacă ar trece la un război antiterorist?
Generalul Virgil Bălăceanu: Dar unde să extindă bombardamentele, când ei bombardează de la Kiev la Lvov, de la granița cu Belarusul la granița cu Polonia, la granița cu Republica Moldova? Unde să extindă mai mult? Nu vor extinde mai mult. Dacă ne uităm pe statistică, sunt aceleași localități sau în cea mai mare parte aceleași localități care sunt lovite de la începutul sau din prima fază a invaziei.
Dacă vorbim de Jitomir, este lovit de mai mult timp, de Dnepropetrovsk – de mai mult timp, Nikolaev, Odesa – sunt lovite de mai mult timp. Nu este o noutate. Ivano-Frankivsk – lovit de mai mult timp, Ternopilul – lovit de mai mult timp.
Deci, ne uităm la orașe, faceți o statistică, o inventariere a primelor lovituri și veți constata că sunt, în general, aceleași orașe. Sumî, de exemplu, a apărut și el lovit. Sumî-Kiev era o axă de introducere a forțelor pentru cucerirea Kievului. Dar asta nu înseamnă că, dacă lovesc Sumî, se gândesc la o reluare a asaltului asupra Kievului. Se concentrează pe problemele de apărare și pe contraofensivă în regiunile pe care le-au ocupat. Ofensivă, nu pe contraofensivă. Vor avea și contraofensivă, pentru că vor încerca, odată cu introducerea în luptă a noilor forțe, să recucerească ce au pierdut, mai ales ce au pierdut în oblastul Harkov și în același timp să dezvolte ofensiva în punga Donbasului.
E.D.: Vă mulțumesc!
Foto: Newsweek.ro
