sursa foto:  gov.ro

Ion Cristoiu: ‘Beat de fericire, Florin Cîțu a declarat că Bugetul a trecut prin Parlament exact așa cum l-a trimis. Nici pe vremea lui Nicolae Ceaușescu Bugetul nu trecea prin Parlament fără să fi suferit modificări’

Jurnalistul și publicistul Ion Cristoiu afirmă că ”Beat de fericire, Florin Cîțu, alintat Cîțu-Mîțu, a declarat că Bugetul a trecut prin Parlament exact așa cum l-a trimis Executivul, adică El, Premierul. Nici în comisii, nici în plen, nu s-a făcut nici o modificare. Dezvăluie ceea ce politicienii Puterii ar fi trebuit să ascundă. Că Parlamentul a devenit o simplă anexă a Executivului”.

 

”Pe 2 martie 2021, a doua zi din așa-zisele Zile ale Babei (sînt conștient de incorectitudinea mea politică, babele nu mai sînt de mult babe, ci senioare) Parlamentul, dominat de Coaliția de Centru-Dreapta, a dat votul final la Bugetul pe 2021. Momentul a fost sărbătorit de către liderii coaliției de guvernare cu un entuziasm egal celui cu care a fost sărbătorită dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza.

Ca de obicei cînd e vorba de politicieni sînt și cîțiva care și-au dat în petec din simplu motiv că lipsiți de orice autocenzură, săraci cu duhul, spun deseori ceea ce gîndesc, sînt adică sinceri. Sinceri din prostie, firește. Cel mai periculos lucru pentru un politician.

Beat de fericire, Florin Cîțu, alintat Cîțu-Mîțu, a declarat că Bugetul a trecut prin Parlament exact așa cum l-a trimis Executivul, adică El, Premierul. Nici în comisii, nici în plen, nu s-a făcut nici o modificare. Pentru o Coaliție de partide ajunse la Guvernare și prin făgăduielile că vor reabilita Parlamentul ca principală instituție a democrației românești, mărturisirea sincerului Florin Cîțu trimite la Prostul din baie.

Dezvăluie ceea ce politicienii Puterii ar fi trebuit să ascundă. Că Parlamentul a devenit o simplă anexă a Executivului. Nici pe vremea lui Nicolae Ceaușescu Bugetul nu trecea prin Parlament fără să fi suferit modificările dictate de aprobarea unor amendamente. Care amendamente, desigur, potrivit memoriilor lui Silviu Curticeanu, erau trimise la comisii chiar de Nicolae Ceaușescu.

Urmare a ordinului dat de șefii de partide grupurilor parlamentare, nici un parlamentar al Puterii n-a adus obiecții documentului trimis de Guvern și cu atît mai puțin n-a introdus un amendament. Tot la ordinul șefilor de partide, au fost respinse toate amendamentele Opoziției. Trecerea Bugetului de Centru Dreapta prin Parlament a confirmat adevărul că USRPLUS nu diferă de partidele politice tradiționale, deși liderii formațiunii se bat cu pumnul în piept că ei fac un altfel de politică. Parlamentul a fost transformat în a cincea roată la căruța guvernului. Fără ca vreun parlamentar USRPLUS să se întrebe cu voce tare de ce trebuie el ca membru al Parlamentului să asculte orbește de vicepremierul Dan Barna.

Un politician înzestrat cît de cît cu inteligență politică ar fi fost discret față de această trecere a Parlamentului pe linie moartă.
Florin Cîțu e însă sărac cu duhul ca politician.

Și în neghiobia lui a dat în gît, țopăind de fericire, faptul că o Coaliție care se pretinde europeană a votat în Parlament Legea Bugetului fără să adauge măcar o virgulă la Documentul trimis de Executiv.

E vreun motiv de entuziasm, de bucurie sau satisfacție această trecere prin Parlament în viteză a bugetului pe 2021? Firește că nu. Să facem o scurtă recapitulare:
Bugetul a fost aprobat de guvern pe 22 februarie seara. Pe 23 februarie a fost trimis la Parlament. Între 23 februarie și 25 februarie au avut loc dezbateri și avize în comisiile parlamentare. Votul final a fost dat marți, 2 martie 2021, după ce în noaptea de luni 1 martie – 2 martie a fost adoptat pe articole. Și iată că, după o săptămînă, bugetul a trecut în viteză pe la guvern, prin opinia publică, prin comisii și Parlament, curat, fără să fie atins cu nimic, cum spunea săracul cu duhul Florin Cîțu, și a devenit lege.

Opoziția întruchipată de PSD a folosit dezbaterile pentru a pune la cale spectacole grotești, cum a fost cel cu păpușile. Intrînd în jocul parlamentarilor PSD, Florin Cîțu, sărac cu duhul, în loc să prezinte dimensiunile politice ale Bugetului, să folosească tribuna Parlamentului pentru a evidenția seriozitatea cu care a fost alcătuit documentul, a intrat în polemică penibilă cu Opoziția.

O polemică penibilă din cel puțin două motive:

  1. Florin Cîțu se dă leu cînd de fapt ca personalitate politică e mîț.
  2. Florin Cîțu n-are replici ascuțite, nu produce vorbe memorabile. Atacurile sale sînt simple înșiruiri de clișee ieftine de pe Facebook.

Ghinionul meu e faptul că nu sînt la început de drum în materie de comentarii. Dacă aș fi fost la început, dacă acum, să zicem, aș fi scris primele comentarii, probabil că aș fi fost fericit. Aș fi putut să scriu în premieră despre cum își bat joc politicienii români de Legea Bugetului, cea mai importantă după Constituție. Numai că eu, eu scriind de 30 de ani despre politruceala românească, am descoperit în februarie 2019 un comentariu dedicat felului aberant, nelalocul lui în care a trecut bugetul pe 2019. În februarie 2019, Guvernul care a trimis Bugetul în Parlament era al PSD. Majoritatea era a PSD. Opoziția era alcătuită din PNL și USR. Uitîndu-mă acum pe acel editorial, mi-am dat seama că nu are rost s-o mai lungesc cu comentariu despre ce s-a întîmplat acum în Parlament. Am scris în februarie 2019, cu doi ani în urmă, așadar, cînd guverna Ciuma Roșie despre felul aberant în care a trecut Legea bugetului prin Parlament sub guvernarea Coaliției de Centru-Dreapta, venite la putere cu făgăduielile unei altfel de politică decît cea dusă de PSD.

Redau mai jos fragmente din editorialul Discuțiile la Buget: Ca de obicei, un exercițiu de democrație autentică a fost transformat într-un exercițiu de democrație de fațadă, publicat pe cristoiublog.ro în 14 februarie 2019, care poate ține azi locul unui comentariu la votarea Bugetului de către noua majoritate:

„Printre articolele din istoria presei noastre, marcate de ceea ce George Călinescu numea idei, singura putere a unui text de gazetă de a supraviețui trecerii timpului, aceste articole mi-a atras atenția cel semnat de Nae Ionescu în Cuvîntul din 24 decembrie 1927, sub titlul intitulat Pledoaria d-lui Brătianu. Cuvîntul, 24 decembrie 1927. Ca de obicei în politica autohtonă interbelică, finele lui decembrie stă sub semnul discuțiilor la Buget. În 1927, Bugetul pe 1928 fusese propus Parlamentului de Guvernul Vintilă Brătianu. Vintilă Brătianu luase cuvîntul la încheierea discuțiilor despre Buget. Plecînd de la referirile premierului la politica generală a PNL, Nae Ionescu se grăbește să reamintească un adevăr cu valoare de axiomă în lumea modernă:

«Discuția la buget îngăduie orice limite. Cumpănirea cheltuielilor și veniturilor statului nefiind decît traducerea în cifre a operei de gospodărire în tot completul ei, analiza unui buget nu numai din punct de vedere al balanțării debitului cu creditul, ci și din acela al izvoarelor de venituri, precum și al marilor capitole de cheltuieli, este analogă cu discuția la Mesaj, un buget fiind, cum am spus, răsfrîngerea politicei guvernului.

De aceea, în țările de veche tradiție parlamentară, unde camerele și ministerele nu sunt vecinic în febra agitată și inutilă a legiferării mereu radicale, parlamentele, cari se mărginesc cu precumpănire la dreptul de control, acordă o mare însemnătate acestor discuțiuni, dîndu-le adesea un caracter foarte general.»

De precizat că Discuțiile la Mesaj, invocate de publicist, se constituiau într-un moment obligatoriu la deschiderea lucrărilor noului parlament rezultat din alegeri. Ședința de deschidere debuta cu Mesajul Regelui. Era vorba de un Document – redactat de premier, dar semnat și citit de Monarh – cu principalele misiuni de îndeplinit de către noul Guvern. . Teoretic, erau sarcini trasate de Rege. Practic, erau angajamente luate de noul Guvern. Discuțiile pe marginea Mesajului atingeau astfel o problematică de politică internă și externă de un înalt nivel. Cu aceste discuții sînt asemănate de Nae Ionescu cele care ar trebui să se petreacă la discuția de la Buget.

 

Nae Ionescu observă aici o slăbiciune de fond a politicii românești de la vremea respectivă.

Bugetul e documentul de esență prin care un partid ajuns la putere sau deja la putere își concretizează Programul politic și mai ales Programul electoral. Raportul între venituri și cheltuieli ține, ca să dăm un exemplu, de filosofia politică a partidului de Guvernămînt și nu de mărunte calcule contabilicești. Guvernul Liberal al lui Dimitrie Sturdza, din 1901, venit după Guvernele conservatoare dedate la cheltuieli nebune, cum spune în Parlament ministrul de Finanțe Emil Costinescu, din partea PNL, aplică în cazul Legii Bugetului o sîngeroasă politică de austeritate:

Suprimări masive de posturi din administraţie; reducerea salariilor bugetarilor pe o scară progresivă începînd cu 2% şi terminînd cu 20% (toate lefurile de peste 800 de lei sunt micşorate cu 20%). La o leafă de 50 de lei reducerea a fost de un leu; reducerea (tot progresivă) a pensiilor; diminuarea indemnizaţiei zilnice a parlamentarilor de la 25 la 20 de lei (parlamentarii Opoziţiei au propus reducerea pînă la 15 lei).
Adăugate unor mici creşteri de impozite (pe proprietăţi imobiliare urbane şi rurale cu 0,5%), măsurile luate de guvernul D.A. Sturdza au rezolvat într-un an cea mai gravă criză financiară din istoria ţării.

De programul politic al unui partid depind repartizările pe Buget (un partid axat pe naționalism acordă atenție deosebită cheltuielilor privind apărarea, unul axat pe populism, pe cheltuielile sociale, PCR-ul lui Ceaușescu exagera la capitolul investiții în dauna consumului), politica de taxe și impozite (relaxarea fiscală pentru clasa mijlocie e propusă de exemplu de partidele care pariază pe clasa de mijloc), măsurile de austeritate, ca în cazul Guvernului Sturza.

Cum se desfășoară discuțiile la Buget anul acesta?
Nu prea diferit de discuțiile de anul trecut, de acum doi ani și de acum treizeci de ani.
Mărunte, cînd nu lipsesc cu desăvărșire.

Proiectul Legii Bugetului pe 2019 a fost dat publicității pentru a fi dezbătut pe site-ul Ministerului Finanțelor în 31 ianuarie 2019.
A fost adoptat de Guvern pe 8 februarie 2019, în ședința de Guvern ordinară.
Votul final e programat pentru vineri, 15 februarie 2019.

În perioada care a fost supus dezbaterii, nici un partid nu s-a implicat într-o discuție serioasă despre filosofia Bugetului, despre politica Guvernului exprimată clar de Bugetul pe 2019. Ar fi fost normal, dată fiindu-i importanța, ca Proiectul adoptat pe 8 februarie să fie supus dezbaterii și votului într-unul din forurile colective ale partidelor din Parlament în vederea unei decizii privind poziția față de el. Nici un partid n-a catadicsit să abordeze în chip organizat proiectul de Buget al Guvernului. Culmea e că proiectul n-a fost discutat nici măcar în ședința CExN din 3 februarie 2019. Despre Buget s-a pronunțat un singur lider PSD:
Liviu Dragnea.

Intervenția sa n-a constat într-o prezentare a filosofiei politice a Bugetului, într-o explicare a felului în care în Buget se regăsește programul PSD de Guvernare. Președintele PSD s-a mărginit să lanseze în spațiul public diversiunea Bugetul SRI versus Vitamina D. Nici un alt lider PSD nu s-a pronunțat asupra Bugetului. N-au fost mai breji nici liderii altor partide. Pentru PNL, de exemplu, discuția la Proiectul Legii Bugetului, care trebuia să înceapă după publicarea din 31 ianuarie și să se încheie abia după votarea Bugetului, vineri, 15 februarie, putea fi posibilitatea de a atrage atenția asupra programului politic liberal, asupra principalelor puncte ale unui Buget alcătuit de PNL. Prin vocea gălăgioasă a lui Ludovic Orban, PNL s-a mărginit la a pune la îndoială sursele de finanțare propuse de PSD.

După adoptarea de către Guvern, Proiectul legii Bugetului a ajuns în Parlament. Trecerea Bugetului prin Comisii, dezbaterile din plen trebuiau să fie, obligatoriu extinse și în media, discuții de politică generală, confruntări spectaculoase între diferitele filosofii politice ale diferitelor partide. Partide precum PMP au reluat placa obosită a depunerii a mii de amendamente. Singurul partid care pare a fi înțeles importanța discuțiilor la Buget a fost ProRomânia. Partidul lui Victor Ponta a optat pentru un singur amendament – cel privind tăierea surselor de finanțare de la stat a partidelor – amendament pe care l-a susținut cu brio în spațiul public, exploatînd momentul pentru a-și cultiva programul politic.

Chiar dacă ar fi vrut partidele n-ar fi putut aborda Bugetul în termeni de politică generală. Bugetul a ajuns luni, 11 februarie în Parlament. Votul a fost programat pentru vineri, 15 februarie. A trecut prin Comisii și în plen ca vrabia în zbor.
Cea mai importantă lege a lui 2019 a mers pe repede înainte.
Ca de obicei, un exercițiu de democrație autentică a fost transformat într-un exercițiu de democrație de fațadă.”

N.B. De la tribuna Parlamentului, în februarie 2019, deputatul PNL Florin Roman i-a zis așa lui Liviu Dragnea:

„Domnule Drganea, cât de cinic poţi să fii ca să furi de la copii, de la primari şi de la pensionari? Singurul lucru bun din acest buget e majorarea alocaţiilor pentru copii, pe care PNL a reuşit să o impună. Domnule Dragnea, o instanţă v-a condamnat pentru că aţi furat de la copii.” ”, conform cristoiublog.ro.

Citește și:

Super veste de la Guvern pentru acești producători! Pot obține finanțări de sute de mii de euro pentru afacerea lor

SURSE S-ar trage sforile pentru numirea unui nou șef al Poliției Române! Vine pe filieră PNL

EXCLUSIV Radiografia cazului crimelor din Onești! Ce l-a împins pe bătrânul de 68 de ani să ucidă cu sânge rece

SHARE

COMENTEAZĂ

articole similare